Entalpie de topire

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Entalpia de topire a unei substanțe chimice, de asemenea cunoscută sub numele de căldură latentă de topire,[1] reprezintă cantitatea de energie necesară pentru transformarea unui mol din substanța respectivă, care se află la punctul de topire, din starea de solid în starea de lichid. De exemplu, la topirea unui kg de gheață (la 0°C și la diferite presiuni), 333,55 kJ de energie sunt absorbiți fără schimb de temperatură.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Căldura Latentă de Topire”, Scribd, accesat în  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Atkins, Peter; Jones, Loretta (), Chemical Principles: The Quest for Insight (ed. 4th), W. H. Freeman and Company, p. 236, ISBN 0-7167-7355-4 
  • Ott, BJ. Bevan; Boerio-Goates, Juliana (), Chemical Thermodynamics: Advanced Applications, Academic Press, ISBN 0-12-530985-6