Vizualizare sursă pentru „Emil Gârleanu”

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{referințe|date=noiembrie 2014}}
{{Infocaseta Scriitor
| data_nașterii    = {{birth date|1878|1|5|df=y}}
| locul_nașterii   = [[Iași]], [[Principatul României|România]]
| data_decesului   = {{Data decesului și vârsta|df=y|1914|6|2|1878|1|5}}
| locul_decesului  = [[Câmpulung]], [[Regatul României|România]]
| profesiune       =  prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist
| naționalitate    = român
| perioadă         = 
| gen              = [[poezie]], [[nuvelă]]
| subiect          = 
| mișcare          = 
| operă_de_debut   =
| influențe        = 
}}

'''Emil Gârleanu''' ({{date biografice}}) a fost un prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist român.

== Viața ==
Emil Gârleanu s-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878 la Iași. Părinții, locotenent colonelul Emanoil Gârleanu (1846-1918), aparținând unei familii de răzeși din Gârleni, [[Bacău]] și mama, Pulheria, născută Antipa, de origine greacă, locuiau în apropierea [[Parcul Copou|Copoului]], în fața grădinii lui Vodă Sturza, loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti. Copil ciudat, de o prea mare sensibilitate și concentrare, își îngrijorează mama prin îndelungile lui stări de visare. Se juca de-a soldații și citea cu nesaț "Povățuitorul copiilor", editat de [[Ion Creangă|Creangă]].{{nc}} După ani, când îl află printre cărți uitate, manualul e întreg, nemâzgălit.

Părinții se despart, lăsând copilul în grijă unei mătuși din Iași, care i-a cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. În perioada 1885-1889 urmează școală primară, la Școală nr.2 din [[Strada Sărărie din Iași|Sărărie]]. Vacanțele și le petrece în satul bunicii, de lângă [[Târgul Frumos]]. Începe liceul la Iași în [[1889]], unde urmează trei clase, se retrage și se înscrie la [[Școala Fiilor de Militari, Iași|Școala Fiilor de Militari]] din Iași.
 
Doi factori l-au îndrumat însă spre cariera armelor: influența tatălui, precum și faptul că locuind în aproprierea cazărmilor a avut deseori ocazia să vadă armele. 1892-1896, frecventează „Școala Fiilor de Militari”, unde devine coleg cu Eugeniu Botez, viitorul scriitor [[Jean Bart]].<ref>{{Citation |publisher=www.emilgarleanu.ro |title=Emil Garleanu |url=http://www.emilgarleanu.ro/}}</ref>

În anul 1896 îi moare de tuberculoză mama, fiind recăsătorită cu colonelul Ghirulescu.

La Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, pe care o urmează între 1896-1900, îl are coleg pe [[Gheorghe Brăescu]]. Renunță între timp la [[Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu|Școala Militară de Artilerie, Geniu și Marină]], după doar un an și trei luni. A fost sublocotenent în armata română, dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar.

În 1906 părăsește Bârladul, stabilindu-se la București. Pe 12 februarie 1906 se căsătorește cu Marilena Voinescu. Scriitorul va avea o fiica, Rodica.

A fost președintele [[Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova|Teatrului Național din Craiova]] în perioada 12 iunie 1911 – iunie 1914.<ref>Alexandru Firescu, ''Istoria Teatrului Național din Craiova: 1850-2000'', Editura Aius, Craiova, 2000, pp. 525–526.</ref>

Emil Gârleanu este operat în iunie 1914 la spitalul [[Spitalul Clinic Colțea|Colțea]] din București și transferat apoi la [[Câmpulung Muscel]]; în iulie Emil Gârleanu moare în urmă unei congestii renale, la Câmpulung Muscel, la doar 36 de ani. Este înmormântat la [[Cimitirul Bellu]] din București.

==Publicistica literară==
În anul 1900 se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din Iași.

A debutat la revista ieșeană „[[Arhiva (revistă)|Arhiva]]”, revistă condusă de [[A.D.Xenopol]], în 1900 cu schița ''Dragul mamei'' și cu poezia ''Iubitei'' sub pseudonimul ''Emilgar''.
A colaborat la revistele Arhiva, [[Evenimentul]], [[Sămănătorul]], [[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]], [[Albina (ziar)|Albina]], [[Convorbiri literare]], [[Flacăra]], etc. Ulterior, a fost redactor la revista sămănătoristă „[[Făt-Frumos (revistă)|Făt-Frumos]]”, alături de [[George Tutoveanu]] si [[Dumitru Nanu]], și colaborator la „[[Convorbiri critice]]”.

A debutat în anul 1905 cu volumul „Bătrânii”, volumul este alcătuit din schițe publicate în revistele Făt-Frumos și Sămănătorul.	

A participat activ la înființarea [[Societatea Scriitorilor Români|Societății Scriitorilor Români]] în [[1908]], al cărei președinte a fost între 1911-1912. Reprezentant de frunte al [[Semănătorism]]ului. Foarte apreciat de [[Nicolae Iorga]], căruia îi dedică volumul de debut, apoi devine discipol al lui [[Mihail Dragomirescu]].

==Opera==

* A debutat cu volumul ''Bătrânii'' (1905), în care sunt evocați boieri de viță veche, patriarhali și visători, superiori lumii noi, burgheze, care i-a ruinat.
* Cel mai cunoscut volum a lui Emil Gârleanu este ''Din lumea celor care nu cuvântă'' (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor.
* Un alt volum, ''Nucul lui Odobac'' (1910), dezvoltă tot o temă [[Semănătorism|semănătoristă]]: dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale.

== Alte opere ==
* ''Cea dintâi durere'', 1907
* ''Odată!'', 1907
* ''Într-o zi de mai'', 1908
* ''1877. Schițe din război'', 1908
* ''Punga'', 1909
* ''Trei vedenii'' 1910
* ''Amintiri și schițe'' 1910
* ''Visul lui Pillat'', 1915 
* ''O lacrimă pe-o geană'', 1915
* ''Povești din țară'', 1916
* ''Culegătorul de rouă'', 1919

===Opere alese===
* ''Opere alese'', îngrijite de I. Negoiescu, 1955, postum.
* ''Scrieri alese'', îngrijite de T. Vârgolici, 1964, postum.

===Traduceri ale operelor sale în alte limbi===
* ''Az őz'' (''Căprioara''), traducere în limba maghiară de Béla F. Szász (Albert Vári), Ifjúsági Könyvkiadó, București, 1954.<ref>[[Sámuel Domokos|Domokos Sámuel]], ''A román irodalom magyar bibliográfiája'' / ''Bibliografia maghiară a literaturii române'', Irodalmi Könyvkiadó, București, 1966, p. 496.</ref>

==Scenarist si regizor==
* A regizat filmul „[[Cetatea Neamțului (film)|Cetatea Neamțului]]” (1914) și a scris scenariul pentru filmul „[[Dragoste la mănăstire]]” (1914).

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
{{wikisource}}
* [http://www.jurnalul.ro/carte/franturi-de-mila-simplitate-si-tandrete-598274.htm Frânturi de milă, simplitate și tandrețe] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120212182356/http://www.jurnalul.ro/carte/franturi-de-mila-simplitate-si-tandrete-598274.htm |date=2012-02-12 }}, 5 decembrie 2011, Clara Margineanu, ''Jurnalul Național''

{{Președinții Uniunii Scriitorilor din România}}
{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Gârleanu, Emil}}
[[Categorie:Nașteri în 1878]]
[[Categorie:Nașteri pe 5 ianuarie]]
[[Categorie:Decese în 1914]]
[[Categorie:Decese pe 2 iulie]]
[[Categorie:Autori români]]
[[Categorie:Ieșeni]]
[[Categorie:Jurnaliști români]]
[[Categorie:Prozatori români]]
[[Categorie:Regizori de film români]]
[[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Scenariști români]]
[[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]]