Elizabeth Blackwell
| Elizabeth Blackwell | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 3 februarie 1821 Bristol Anglia |
| Decedată | 31 mai 1910 Hastings |
| Înmormântată | Kilmun[*]  |
| Părinți | Samuel Blackwell[*] Hannah Blackwell[*] |
| Frați și surori | Emily Blackwell[*][1] Henry Browne Blackwell[*] Anna Blackwell[*][2] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii.svg){kind=small} Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
| Ocupație | doctoriță autor de literatură medicală[*] eseistă activist pentru drepturile femeilor[*] activist pentru drepturile omului scriitoare |
| Limbi vorbite | engleză |
| Activitate | |
| Rezidență | SUA |
| Domeniu | medicină |
| Instituție | London School of Medicine for Women |
| Alma Mater | Bedford College[*] Geneva Medical College[*] State University of New York Upstate Medical University[*] |
| Cunoscută pentru | prima femeie medic din SUA |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Elizabeth Blackwell (n. 3 februarie 1821 - d. 31 mai 1910) a fost medic american de origine engleză. A fost prima femeie-medic din SUA, activistă pentru drepturile femeii, susținătoare a mișcării aboliționiste și una din fondatoarele[3] spitalului New York Infirmary for Women and Children.
Viața
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Bristol, într-o familie cu opt frați. În 1882, emigrează în America. La vârsta de 17 ani, i-a murit tatăl, iar ea împreună cu celelalte surori și mama, au reușit să adiminstreze o școală particulară de-alungul a patru ani. Și-a dorit să studieze medicina din mai multe motive: nu dorea o căsătorie, dorea o sursă de venit, observase efortul moral pe care trebuie să-l faci pentru a obține o diplomă în medicină. În 1847 se mută în Philadelphia și studiază anatomia la câteva școli particulare, înscriindu-se la medicină cu ajutorul a doi quakeri. A fost admisă la Colegiul Geneva din New York, avânt ca temă la disertație, tifosul și igiena. În 1849, în fața a 20.000 de oameni, primește diploma de Doctor în Medicină. A făcut mai departe studii în Europa.[4] Motivația de a fi medic a venit odată cu moartea unei prietene(de cancer uterin), care i-a mărturisit că poate ar fi trecut prin mai puțină durere și suferință dacă ar fi avut ca medic o femeie. S-a născut într-o familie de aboliționiști
și a primit o educație care punea accent pe dreptate și egalitate. Sora lui Elizabeth, Emily, s-a făcut și ea doctoriță.[5]
Activitatea
[modificare | modificare sursă]A reușit să fie admisă la Colegiul Medical Geneva din New York.
Se înscrie la Maternitatea din Paris ca moașă începătoare. Își pierde vederea la unul dintre ochi, după ce se molipsește de la un copil cu o infecție oculară purulentă. Lucrează cu Dr. James Paget la Spitalul St. Bartholomew din Londra, în 1850.[4]
În 1857, împreună cu sora ei și doctorița Marie Zakrzewska au deschis Infirmeria pentru Femei și Copii nevoiași din New York. Ea a mai fondat și Colegiul Medical pentru Femei la Infirmeria din New York, în 1868, precum și Școala de Medicină pentru Femei din Londra, în 1874.[5]
Elizabeth, a predat și a publicat cursuri de Igienă, a fost agent sanitar și a deschis un centru de sănătate. Adoptă o fetiță orfană pe nume Kitty Barry, de 7 ani, care va fi sprijinul și prietena ei pe viață. În 1869 se mută în Anglia și fondează Societatea Națională de Sănătate din Londra, ajutând și la formarea Școlii de Medicină pentru Femei, unde predă Ginecologia începând cu anul 1874. Devine partizană a Socialismului Creștin, după ce îl cunoaște pe Charles Kingsley. A fost o militantă a luptei pentru legalizarea prostituției, și o oponentă a vaccinării și experimentelor pe animale.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Marilyn Bailey Ogilvie (). The Biographical Dictionary of Women in Science: Pioneering Lives From Ancient Times to the Mid-20th Century (în engleză). 1. Routledge. pp. 136–137. ISBN 0-415-92038-8. OCLC 174736794. OL 34099M. Wikidata Q28721132.
- ↑ „Elizabeth Blackwell”. SNAC.
- ↑ Celelalte două fondatoare au fost: sora sa, Emily Blackwell (1826–1910), care de asemenea era medic, și Marie Zackrzewska.
- 1 2 3 Maggy Hendry, Jenny S. Uglow (). Dicționar biografic de personalități feminine (ed. a IV-a). București: Ed. Cros Media Solutions. p. 81. ISBN 978-973-0-09058-1.
- 1 2 Ignotofsky, Rachel (). Femei în știință: 50 de femei temerare care au schimbat lumea. Nemira. p. 19.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Listă de femei savante
- Femei în știință
- Elizabeth Garrett Anderson - prima femeie-medic din Anglia
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
