Elena Maria Catargiu

Maria Obrenovici
Date personale
Născută	1835 Iași, Moldova
Decedată	16 iulie 1876 (41 de ani) Dresda, Regatul Saxoniei, Imperiul German
Înmormântată	Cimitirul „Eternitatea” din Iași
Părinți	Costin Catargiu[*][[Costin Catargiu (Peerage person ID=706696)|​]] noble Smaragda Bals[*][[noble Smaragda Bals (1811 - 7 Oct 1886)|​]]
Căsătorită cu	Milos Obrenovic[*]​
Copii	Milan I al Serbiei Alexandru Al. Ioan Cuza Dimitrie Cuza[*]​
Cetățenie	Principatul Moldovei  Principatele Unite  România
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Partener(ă)	Alexandru Ioan Cuza

Elena Maria Catargiu (n. 1835, Iași, Moldova – d. 16 iulie 1876, Dresda, Regatul Saxoniei, Imperiul German) a fost fiica baș boierului antiunionist Costin Catargiu și a Smărăndiței Catargiu (Balș).

Biografie

Înca din frageda adolescenta, gratie frumusetii fizice si apucaturilor de femeie fatala, ea a fost foarte curtata, a avut o droaie de admiratori. Nu a pregetat sa raspunda tentatiilor, fiind posedata de un puternic spirit de aventura. Cu intentie ori, pur si simplu, prin voia soartei, a avut acces întotdeauna la barbati puternici, plasati în fruntea ierarhiei.

Barbu Catargiu a desenat un pastel în care a reprezentat-o în costum național sârbesc.

Elena Maria Catargiu a fost căsătorită de două ori. Primul soț a fost un general sârb, împreună cu care a avut un fiu, Rudi (ce nu a fost recunoscut de tatăl său, de aceea a purtat numele de familie a mamei). Maria nu i-a acordat nici un strop de dragoste, tratându-l ca pe un nedorit "accident biografic". De altfel, baiatu1 a fost crescut de sora mai mica a Mariei, Munu Catargi. Fiul a aflat târziu de adevarata sa mama, pe care nu a cunoscut-o în timpul vietii(numai cu ocazia înmormântarii, la Iasi, în 1874), astfel ca între mama si fiu nu a existat nici un sentiment.

Ulterior, tot în cautare de partide bune, Maria s-a casatorit cu printul Milos Obrenovici, cu care a avut un fiu, cel care avea sa devina regele Milan al Serbiei (1882-1889), iar nepotul sau aves sa fie regele Alexandru Obrenovici. După cea de-a doua căsătorie a purtat numele de Elena Maria Catargiu-Obrenović, dar era numită scurt ca Maria Obrenovici.Dar într-o stare de permanenta aventura amoroasa, Maria a ajuns repede si la desfacerea acestei casatorii. În consecinta, Maria trebuia sa se multumeasca cu relatii mai putin reprezentative ca rang, orientându-se spre barbati cu bani, cum a fost C. Liebrecht, fostul sef de cazinou de la Galati, ajuns director general al Postelor si apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza...

Prințesa Maria Catargiu este cunoscută pentru relația extraconjugală cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La putin timp dupa începerea idilei, la 12 martie 1862, domnul stapânitor cumpara cu 7.000 de galbeni împaratesti, de la Manolache Zefcari, o casa cocheta, situata în strada Biserica Amzei. Era o constructie relativ mica, dar bine împartita, amplasata pe o strada nu prea frecventata, dar în acelasi timp aproape de Palatul domnesc si cu iesire la cea mai importanta artera de circulatie a vremii: Podul Mogosoaiei. "Desigur ca, înainte ca Maria Obrenovici sa se mute, casa a fost înzestrata cu tot ce era necesar. Mobile luxoase comandate la Paris, covoare persane si franceze, tablouri si tot felul de obiecte ornamentau interiorul casei în care Maria trebuia sa locuiasca si sa primeasca totdeauna pe cel care-l robise si care, în oarba lui pasiune, nu tinea seama de onoarea tronului, de morala societatii, de "gura lumii"si nici de mult întelegatoarea lui sotie care stia totul, dar care în marea si sincera ei dragoste si admiratie trecea cu vederea nesabuitele fapte ale sotului sau. Cu domnitorul Cuza, Maria Obrenovici a avut doi fii, Alexandru Al. Ioan Cuza (1862/1864-1889/1890) și Dimitrie Cuza (1865-1888). Alexandru Al. Ioan Cuza,fiul cel mare al domnitorului , este descris drept o fire flegmatică, lipsită de voința și ambiția tatălui său. Istoricii îl amintesc drept o fire bolnăcivoasă, născut cu o malformație congenitală la inimă. S-a căsătorit cu Maria Moruzzi și a murit în 1889, la doar 23 de ani, ucis de boala de inimă, pe vremea când se afla în luna de miere în Spania. Văduva fiului lui Cuza, Maria Moruzzi s-a recăsătorit cu Ion I. C. Bratianu și a fost mama marelui istoric de mai târziu George I. Bratianu. Fiul mai mic al lui Cuza, Dimitrie, a avut un destin tragic. A urmat studiile la Paris și, întors în țară, s-a stabilit la Palatul Ruginoasa, acolo unde locuiau Elena Cuza și fratele lui, Alexandru. Dimitrie Cuza s-a îndrăgostit de una dintre slujnicele de la palat. Când legătura a fost descoperită de Elena Cuza, slujnica a fost alungată din palat. Se spune că Dimitrie s-a certat cu mama adoptivă și, pe fondul neînțelegerilor și a firii sale instabile, s-a sinucis în 1888. A fost găsit împușcat în camera sa din Palatul Ruginoasa. Spre sfârsitul domniei lui Cuza Voda, îndrazneata Maria, plina de pretentii si vanitate, nu era multumita cu casa ce-i fusese destinata. Voia sa fie vazuta de tot mai multi oameni ca ea e singura femeie preferata de Voda, ca poate oricând, neanuntata, sa intre la palat, ba în cele din urma sa ia masa separat cu domnitorul. Asa s-au întâmplat lucrurile si asa i-au apucat evenimentele din noaptea de 11 februarie 1866". (George Potra, Din Bucurestii de ieri, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1990, vol. I, pag. 507). Fireste, galantul Voda si-a manifestat amorul fata de Maria prin numeroase daruri, în bani si bijuterii, favoruri pentru rudele si apropiatii acesteia. Totodata, Maria a exploatat slabiciunea domnitorului pentru ea, smulgându-i secrete pretioase din viata politica, pe care a stiut sa le valorifice în cercurile interesate. Ea a fost inclusa în cercul de afaceri si corupti de nimeni altul decât C. Liebrecht (al carui palat constituie astazi Casa Universitarilor din Bucuresti), mâna dreapta a lui Cuza, ce-si construise pâna si un propriu serviciu secret. Asa cum nota C. C. Giurescu, acesta "stiuse sa câstige si simpatia si încrederea frumoasei Maria Obrenovici, prietena lui Cuza. Devenise confidentul ei; o îndatora prin diferite servicii personale; cumpara de pilda, pentru ea, în 1865, cai în valoare de 202 galbeni; achita, de asemenea, diferitele taxe de întretinere privind atelajele ei. O împrumuta chiar si cu bani". Intimitatea dintre cei doi a facut chiar ca gurile rele sa cleveteasca de existenta a ceva mai mult, date fiind naravurile femeii, în sensul ca seful camarilei ar fi fost, de fapt, tatal copiilor înfiati de Cuza si considerati drept ai sai! Excentritatile relatiei si vadita sa dimensiune de coruptie au creat în epoca, mai ales în rândul clasei politice, un puternic curent de opinie de dezaprobare. În ciuda avertismentelor si criticilor din partea apropiatilor si a reactiilor uneori violente ale opozitiei, Domnul nu a acceptat în nici un chip sa înceteze relatia cu Maria sau cel putin sa o acopere cu o binevenita discretie. Dimpotriva, a adus-o la palat, supunând-o pe doamna tarii la supliciul rusinii. Marea majoritate a lumii evita anturajul printului, care devenise un loc rau famat. Doamnele de neam, cu buna reputatie si sotii lor evitau balurile organizate la curte; oamenii politici refuzau audientele si invitatiile la manifestarile oficiale, familiile nobiliare nu mai erau interesate sa aiba relatii cu Voda, doamnele de onoare îsi paraseau serviciul. Robit de pasiune, Domnul îsi credea ibovnica fara de prihana, trecea peste orice pentru a si-o pastra, nedreptatea si îndeparta pe oricine care încerca sa-l faca sa vada direct în fata realitatea. Pâna când a venit ziua abdicarii fortate de la 11 februarie 1866, când "monstruoasa coalitie", nemairabdând capriciile Domnului, odinioara atât de iubit, l-a obligat sa accepte ca situatia era imposibil sa mai continue. La 24 ianuarie 1866, când se sarbatoreau sapte ani de la marele act al Unirii, balul oficial nu s-a mai desfasurat la Palat, în urma refuzului protipendadei de a participa, astfel ca s-a organizat la resedinta familiei Sutu. Totusi, programul a cuprins si o reprezentatie cu "La favorite scene d'opera chantée par Mme Marie Obrenovici" . Maria juca deja cu mai mult talent pe scena politica rolul de Mata Hari dâmboviteana, intrând în jocul conspiratiei anti-Cuza. Ea a primit misia de a-l retine pe Domn în Palat, la jocul cu carti, toata noaptea de 11 februarie, spre a-l împiedica sa paraseasca resedinta deghizat, cum îi era obiceiul si astfel abdicarea sa ramâna fara obiect. La ora 16 a zilei de 10 februarie 1866, militarii s-au întâlnit în secret si au organizat în detaliu lovitura de Palat. Seara, domnitorul a cinat singur cu Elena Cuza. Spre miezul noptii, apare în graba Maria Obrenovici, însotita de grecul Sachelaridis, cartofor înrait, care îl provoaca pe Cuza la jocul de whist pâna noaptea târziu. Obositi, dupa ora 2 din noapte, amanta si Voda s-au retras în aceeasi camera, pentru a continua jocul în alte feluri. Dupa o noapte de amor, a urmat o dimineata pentru istorie. În zori, în camera de nebunii au intrat militarii, pe usa lasata special deschisa de Maria Obrenovici. Unul dintre ei i-a pus revolverul la tâmpla si l-a trezit din somn pe Domnitor. Acesta avea pistoalele pe noptiera, dar nu a mai ajuns la ele. Un altul si-a scos mantaua si a acoperit-o pe amanta spre a nu-si arata goliciunea si a putea sa se îmbrace, apoi a fost condusa pâna acasa pe jos... Sustinerile ca, ulterior, Al. I. Cuza, însotit de amanta, a luat drumul refugiului, au ramas simple speculatii. Numai Doamna Elena si cei doi fii aveau sa-i fie alaturi tot timpul. Dupa ce îsi va fi numarat creitarii tradarii oferiti de complotisti, nici Maria Obrenovici nu a mai ramas mult timp la Bucuresti, plecând apoi în strainatate. Din relatarile medicului Carol Davilla, aflam ca, în 1873, Maria ajunsese în Germania, fiind doamna de onoare a împaratesei Augusta, sotia Kaiserului Wilhem I. "Principesa Obrenovici - scria Davilla - a avut amabilitatea sa ma recunoasca de departe si a strabatut multimea ca sa-mi strânga mâna. Era splendida..."

La 41 de ani, Maria Obrenovici a aflat că este bolnavă de cancer și s-a sinucis la Dresda. A fost înmormântată la biserica Sf. Spiridon din Iași. În 1908, apoi a fost deshumată și mutată în cavoul familiei sale din Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Legături externe

• Maria Obrenovici, amanta care îl strivește pe marele Cuza, 26 noiembrie 2013, Adevărul - articol Historia
• Cele mai frumoase femei din istoria Iașului. Maria Obrenovici, femeia care l-a avut pe Cuza la picioarele ei, 8 martie 2013, Ionuț Benea, Adevărul