Sari la conținut

Eclipsa de Soare din 9 februarie 1766

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta eclipsei de Soare din 9 februarie 1766.
(Eclipse Predictions by Fred Espenak, NASA's GSFC).

Duminică, 9 februarie 1766, s-a produs o eclipsă totală de Soare.

S-a produs acum &&&&&&&&&&&&&258.&&&&&0258 ani, &&&&&&&&&&&&&133.&&&&&0133 zile.

O eclipsă de Soare are loc atunci când Luna trece între Pământ și Soare, întunecând astfel total sau parțial imaginea Soarelui pentru un observator de pe Pământ. O eclipsă totală de Soare are loc atunci când diametrul aparent al Lunii este mai mare decât cel al Soarelui, blocând toată lumina directă a Soarelui, transformând ziua în întuneric. Totalitatea se produce pe o traiectorie îngustă pe suprafața Pământului, eclipsa parțială de Soare fiind vizibilă pe o regiune înconjurătoare cu o lățime de mii de kilometri.

Durata fazei maxime a eclipsei a fost de 2 minute și 27 de secunde, iar umbra lunară de pe suprafața Pământului a atins o lățime de 156 km.[1]

Eclipsa totală de Soare a trecut aproape în întregime peste suprafața oceanului, începând din nord-estul Antarcticii și traversând Oceanul Atlantic întotdeauna mult la sud de coasta africană.

Observații[modificare | modificare sursă]

În legătură cu eclipsa[modificare | modificare sursă]

Eclipsa de Soare din 9 februarie 1766 face parte din seria Saros 117.

Seria 117 a ciclului Saros pentru eclipsele de Soare are loc în nodul ascendent al Lunii, repetându-se la fiecare 18 ani, 11 zile, conținând 71 de evenimente. Prima eclipsă din această serie a avut loc la 24 iunie 792 d.Hr. Ultima eclipsă din această serie va avea loc pe 3 august 2054.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Map of Total Solar eclipse of October 1, 1921”. Accesat în . 
  2. ^ Mabel Loomis Todd (). „Total Eclipses of the Sun” (în engleză). 
  3. ^ „Solar- and Lunar-Eclipse Predictions from Antiquity to the Present” (în engleză). Accesat în . 

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]