Ducu Bertzi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ducu Bertzi
Ducu Bertzi.jpg
Informații generale
Nume naștere Ducu Bertzi
Data și locul nașterii 21 septembrie 1955 (1955-09-21) (59 de ani)
Sighetu Marmației, România
Cetățenie România
Gen muzical Folk
Ocupație Cântăreț, compozitor
Instrument(e) Chitară
Ani de activitate 1976–prezent

Ducu Bertzi (n. 21 septembrie 1955, Sighet) este un cantautor și folkist român.

În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).

Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu... o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

Până la sfârșitul anului, Ducu Bertzi participa săptămânal la manifestările folk organizate în stagiunea de spectacole a Casei Studenților. Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk. Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu'. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în șlagăre: Și de-ar fi; Floare de colț; M-am îndrăgostit numai de ea; Suflet fără chei; Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.

Discografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri