Drept de superficie

Proprietate.

Dreptul de superficie constă în dreptul unei persoane, numită superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosință. Dreptul de folosință este accesoriu dreptului de proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor etc., însă dreptul de superficie nu este un drept accesoriu dreptului de proprietate, acestea având doar același suport, anume bunul.

Dreptul de superficie se poate dobândi prin act juridic, prin uzucapiune sau prin alte moduri prevăzute de lege. Dreptul de superficie prin titlu (act juridic, respectiv convenție sau testament) poate fi dobândit pe cale volițională (act juridic între vii) și poate fi întocmit prin convenția dintre o persoană fizică sau juridică și proprietarul unui teren, sau în temeiul unui contract cu titlu oneros sau gratuit, când transmiterea dreptului de superficie de la vechiul titular la noul titular are loc prin acordul de voință al ambilor. Dreptul de superficie mai poate fi dobândit și prin atribuirea folosinței terenului de către stat, prin organele competente, persoanelor juridice și fizice în scopul ridicării unor construcții.

Dreptul de superficie poate fi dobândit și pe cale succesorală, prin testament.

Stingerea dreptului de superficie

Dreptul de superficie încetează:

• dacă a fost constituit pe o durată determinată, acesta încetează la împlinirea termenului
• prin pierderea construcției, dacă există stipulație expresă în acest sens
• prin expropriere
• prin consolidare.

Exemple

• cetățenii străini nu pot cumpăra terenuri pe teritoriul României, astfel, ei dobândesc drept de proprietate doar asupra construcțiilor, iar asupra terenurilor se înscrie în favoarea lor în Cartea Funciară doar dreptul special de superficie, respectiv cel de folosință.

Legături externe

• Reflecții asupra dreptului la superficie
• Contract superficie