Dobra, Dâmbovița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dobra
—  Sat  —
Dobra se află în România
Dobra
Dobra
Dobra (România)
Localizarea satului pe harta României
Dobra se află în Județul Dâmbovița
Dobra
Dobra
Dobra (Județul Dâmbovița)
Localizarea satului pe harta județului Dâmbovița
Coordonate: Coordonate: 44°47′02″N 25°43′10″E / 44.78389°N 25.71944°E / 44.78389; 25.7194444°47′02″N 25°43′10″E / 44.78389°N 25.71944°E / 44.78389; 25.71944

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Dambovita.svg Dâmbovița
ComunăDobra

SIRUTA67309

Altitudine178 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total1.845 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal137190

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Dobra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Dâmbovița, Muntenia, România.

Cadrul geografic[modificare | modificare sursă]

Comuna Dobra este așezată pe malul drept al râului Ialomița, la S-E de orașul Târgoviște, reședință a județului Dâmbovița și străveche capitală voievodală a Țării Românești. Situată la o răscruce de vechi drumuri comerciale, comuna Dobra este legată de București la Est pe o distanță de 56 km, Târgoviște la Vest pe o distanță de 28 km și Ploiești, prin șosele asfaltate de intensă circulație. În împrejurimile acestei frumoase și seculare așezări omenești se află comunele:

  •  Băleni, la vest, la o distanță de 4 km; 
  •  Bilciurești, la est, la o distanță de 6 km;
  •  Gheboaia și Finta, la nord, la o distanță de 7 km, acest drum traversează râul Ialomița; 
  •  Cornățelu, la sud, la o distanță de 4 km.

Comuna Dobra cuprinde două sate: Mărcești și Dobra, aceasta din urmă fiind satul de reședință cu o suprafață de 1703 ha, teren arabil. Teritoriul comunei se găsește în zona de câmpie subcolinară Titu, formată din conurile de dejecție ale râului Ialomița, râului Dâmbovița și a pârâului Pâscov. Câmpia este in general plană. În partea de nord a comunei se dezvoltă lunca Ialomiței unde se disting următoarele părți: • lunca înaltă, neinundabilă, care formează cea mai mare parte din suprafață;  • lunca mijlocie, foarte rar inundabilă; • lunca joasă, frecvent inundabilă, care se dezvoltă de o parte și de alta a râului Ialomița.

Câmpia înaltă (zona Buturugi tarla 56, 57, zona Băleanca, tarla 58,50, zona Negrași, tarla 56, zona Nanu tarla 57/5; 57/4; 57/3; 57/2; 57/1; 57; 6/acționari IAS., zona Câmpuri, zona Perișor tarla 32, zona Grup tarla 32, zona Vaduve tarla 59; 59/1; 59/2, zona Sub Primării tarla48), se caracterizează prin forme monotone întinse și slabe denivelări și zone larg depresionare, foste văi și funduri de lacuri. Solul este nisipos pe o lățime de 600 m, de-a lungul râului Ialomița, în luncă predomină cernoziomul, exemple: zona Perișor, zona Grup, iar în câmpia înaltă s-au format solurile brun roșcat, zona Sub Primării, zona Băleanca, zona Câmpuri, zona Văduve, și de ce mergem spre Bilciurești pământul este alb, zona Nanu, zona Negrași, zona Sub Coastă.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]