Vizualizare sursă pentru „Distribuția geografică a limbii române”

[[File:RomaniansInBalkans.png|thumb|300px|Românii în Balcani]]

'''[[Limba română]]''' este vorbită mai ales în [[România]], [[Republica Moldova]], [[Ucraina]], [[Ungaria]], [[Serbia]], [[Bulgaria]], dar există comunități românești importante și în alte țări precum Germania [[Australia]] și [[Noua Zeelandă]], apărute datorită migrației post[[al doilea război mondial|belice]]. Un alt val de emigranți spre [[Occident]] s-a înregistrat odată cu prăbușirea [[blocul estic|blocului comunist]] în [[1989]], când au apărut comunități de vorbitori de română și în alte țări latine, ca [[Italia]], [[Spania]], [[Franța]] și [[Portugalia]]. Un al doilea grup românofon este reprezentat de către vorbitorii dialectelor istorice ale limbii române – [[Dialectul aromân|aromân]], [[Dialectul meglenoromân|meglenoromân]] și [[Dialectul istroromân|istroromân]].

'''Românimea''' sau '''românofonia''' (var. ''rumanofonie''<ref>[[Uniunea latină]] folosește în documentele sale termenul de rumanofonie [http://dtil.unilat.org/LI/2005/ro/cultura.htm]</ref> sau ''romanofonie'') reprezintă totalitatea vorbitorilor de [[limba română|limbă română]] și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari.{{necesită citare}}

== Teritorii ==
=== Țări în care româna este limbă oficială ===
[[Imagine:Map Roumanophone World.png|thumb|300px|right|Românimea]]

* [[România]]
* [[Republica Moldova]] (în documentele oficiale, ''limba română'')
* [[Voivodina]] (provincie în [[Serbia]])
* [[Macedonia de Nord]] (sub forma [[Dialectul aromân|dialectului aromân]])

=== Țări în care româna este o limbă importantă ===

* [[Israel]]
* [[Serbia]] și [[Bulgaria]]
* [[Ucraina]] ([[regiunea Cernăuți]], [[Bugeac]], [[Transcarpatia]], [[Balta, Ucraina|Balta]])
* [[Ungaria]] ([[Giula|Giula/Gyula]])
* [[Italia]]
* [[Spania]]
* [[Statele Unite ale Americii]]
* [[Canada]]

=== Alte teritorii ===
* [[Muntele Athos]]
* [[Grecia]], [[Albania]], [[Serbia]], [[Macedonia de Nord]]*
* [[Istria (peninsulă)|Istria]] ([[Croația]])*
* [[Vlahia Moravă]] (în estul [[Republica Cehă|Republicii Cehe]])
(*) Zone în care se vorbesc dialecte istorice ale limbii române, respectiv [[limba aromână|aromâna]] în Grecia, Albania, Serbia și Republica Macedonia, [[limba meglenoromână|meglenoromâna]] în Grecia și Macedonia de Nord, [[limba istroromână|istroromâna]] în Istria (Croația, acolo există și un al doilea grup românofon: [[Băieși|băieșii]]).
{{Distribuție limba română}}

== Grupuri vorbitoare de limbă română == 
Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel [[român]] și cel [[moldovean]]. Conducerea politică a Republicii Moldova precum și o parte a populației (cf. recensământ 2004) a tins să identifice limba română cu o așa-numită [[limba moldovenească|limbă moldovenească]], a cărei existență era evident contestată. Din martie 2023, Republica Moldova a început să folosească limba română ca limbă oficială. Înainte de cedarea [[Basarabia|Basarabiei]] de către [[România]], nu exista o asemenea limbă, însă din dorința de individualizare a Republicii Moldova (mai precis din motive politice), s-a recurs la crearea noțiunii ce desemnează această limbă. 

Vorbitorii de română trăiesc istoric în [[spațiul carpato-danubiano-pontic]].  Există însă și un număr mare de emigranți de origine românească și moldoveană, care s-au stabilit atât în [[Europa]] de vest (cei mai mulți se găsesc în [[Anglia]], [[Belgia]], [[Franța]], [[Germania]], [[Irlanda]], [[Italia]] și [[Spania]], dar nu numai acolo) și [[Israel]], cât și în [[America de Nord]] (cei mai mulți fiind concentrați în [[Canada]] și în [[Statele Unite ale Americii]]).  Se poate menționa, de asemenea, grupul de vorbitori de română ce locuiesc la „[[Antipozi]]”, în [[Australia]] și [[Noua Zeelandă]], grup care este în continuă creștere.  Denominarea acestui grup de vorbitori ai românei, ce locuiesc în lume fiind imigranți mai vechi sau mai recenți în țările respective, se face adeseori folosind noțiunea de [[diasporă]] sau de [[Diaspora română|diaspora românească]].

În România, toți vorbitorii de limbă română sunt considerați a fi de naționalitate română. În Republica Moldova, vorbitorii de limbă română s-au declarat la recensăminte moldoveni sau români. În Voivodina toți vorbitorii de limbă română sunt români ca naționalitate, iar pe Valea Timocului [[vlah]]i. Ucraina recunoaște atât minoritatea română cât și cea moldoveană. În [[Regiunea Cernăuți|Bucovina ucraineană]] trăiesc atât români cât și „moldoveni” (în proporții aproximativ egale, împreună cca. 20%), în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în [[Transcarpatia]] (Maramureșul de Nord) trăiește un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, țara care oferă cele mai multe drepturi minorității românești, toți vorbitorii de română sunt de naționalitate română.

==Statut juridic în România==
Potrivit [[Constituția României|Constituției României]] din 1991, revizuită în 2003, româna este limba oficială a republicii.<ref>{{Citat web |url=http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1 |accessdate=2006-04-20 |titlu=Constituția României |archive-date=2011-09-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110907004110/http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1 |dead-url=yes }}</ref>

[[România|Statul român]] asigură folosirea limbii române în publicațiile oficiale guvernamentale, sistemul public de [[educație]] și acte oficiale; în [[publicitate]], tot conținutul străin trebuie să fie însoțit de traducerea în română. 

[[Institutul Limbii Române]], instituit de Ministerul Educației Naționale, are drept obiect de activitate promovarea cunoașterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învață această limbă și atestarea cunoștințelor de limba română.<ref>Guvernul României: [http://www.old.edu.ro/download/ilrdoc1.pdf Hotărâre nr. 34 din 21 ianuarie 1999 privind înființarea Institutului Limbii Române] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170205173051/http://www.old.edu.ro/download/ilrdoc1.pdf |date=2017-02-05 }}</ref> ILR lucrează în strânsă colaborare cu [[Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni]] (DRRP) din cadrul [[Ministerul Afacerilor Externe (România)|Ministerului Afacerilor Externe]].

Pe lângă limba română, pe teritoriul României sunt vorbite și alte limbi de către minorități; vezi [[Limbi în România]].

==Statut juridic în Moldova==
{{Articol principal|Limba moldovenească}}

Limba română (numită până în 2013 moldovenească) este limbă oficială a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web |url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16139626-ultima-ora-limba-romana-este-limba-stat-republicii-moldova-curtea-constitutionala.htm |title=Decizie cu implicatii majore a Curtii Constitutionale de la Chisinau: Limba romana este limba de stat a Republicii Moldova / Declaratia de independenta prevaleaza in fata Constitutiei |work=HotNews.ro |author=Iulia Rosca |date=5 decembrie 2013}}</ref>

Româna este singura limbă oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul [[RSS Moldovenească|RSS Moldovenești]]. Această lege, încă în vigoare, mandatează folosirea limbii moldovenești în toate sferele politice, economice, culturale și sociale și recunoaște, totodată, „identitatea lingvistică [[limba moldovenească|moldo]]-română realmente existentă“.<ref>[http://www.iatp.md/ladom/downloads/M3.doc Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești Nr.3465-XI din 01.09.89 Veștile nr.9/217, 1989] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060219024839/http://www.iatp.md/ladom/downloads/M3.doc |date=2006-02-19 }}: ''„RSS  Moldovenească  sprijină  aspirația  moldovenilor care locuiesc  peste  hotarele  republicii, iar ținînd  cont  de  identitatea lingvistică  moldo-română  realmente existentă - și a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-și face studiile și de a-și satisface necesitățile culturale în limba maternă.“''</ref>

Titlul I, Articolul 13 al Constituției Republicii Moldova o denumește „limba de stat“. 

În republica [[separatism|separatistă]] [[Transnistria]], limba moldovenească este co-oficială cu limbile [[limba ucraineană|ucraineană]] și [[limba rusă|rusă]] dar este impusă scrierea cu alfabet chirilic.
  
La [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|recensământul din 2004]], din cei 3&nbsp;383&nbsp;332 de locuitori ai Moldovei, 16,5% (558&nbsp;508) au ales româna ca limbă maternă, în timp ce 60% au ales moldoveneasca. Dar acest procent variază din mediul urban în mediul rural. Dacă 40% din vorbitorii de română/moldovenească din mediul [[urban]] au indicat limba română ca limbă maternă în detrimentul limbii moldovenești, în mediul rural, doar fiecare al șaptelea a indicat româna ca limbă maternă. Totuși, grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republica Moldova a precizat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" și de aceea a conclus că o atenție sporită va trebui sa fie acordată la utilizarea acestor date.<ref>[http://azi.md/news?ID=34252 Grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Național de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060304232440/http://azi.md/news?ID=34252|date=2006-03-04}}, ''Moldova Azi'', 18 mai 2005, reportaj atribuit [[AP Flux]].</ref>

==Statut juridic în Voivodina==
{{Articol principal|Românii din Voivodina}}
[[Imagine:Romani Voivodina.png|thumb|200px|right|Limba română în Voivodina<br><font color="#FF9900">'''portocaliu:'''</font> româna este oficială la nivelul întregii comune;<br> <font color="#33CC33">'''verde:'''</font> româna este oficială în câteva comunități locale]]

[[Image:Romanian_and_Vlach_language_in_Serbia.png|thumb|left|150px|'''Limba română''' în [[Voivodina]] și [[Valea Timocului]], recensământul din 2002
{| width=100%
|-
| valign=top |
{{legendă|#DFB5F7|1-5%&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;}}
{{legendă|#D094EE|5-10%&nbsp;&nbsp;&nbsp;}}
{{legendă|#B366FF|10-15%&nbsp;}}
| valign=top |
{{legendă|#903CC4|15-25%&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;}}
{{legendă|#6B0194|25-35%&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;}}
{{legendă|#490165|peste&nbsp;35%}}
|}]]

În Constituția Republicii Serbia (''Monitorul oficial al Republicii Serbia'', nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în [[Serbia|Republica Serbia]] în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă aceasta, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Serbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. 

În [[Statut]]ul Provinciei Autonome Voivodina (''Buletinul oficial al PAV'', nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovacă, română și ruteană și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: [[Adunarea Provinciei Autonome Voivodina|Adunarea]], [[Consiliul Executiv al Provinciei Autonome Voivodina|Consiliul Executiv]] și organele provinciale ale administrației.<ref>[http://www.puma.vojvodina.sr.gov.yu/text.php?sek=30&vr=1&PHPSESSID=4b58b0a981dc84feee89d769afc49adb Uzul oficial al limbilor și grafiilor în Provincia Autonomă Voivodina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061007213904/http://www.puma.vojvodina.sr.gov.yu/text.php?sek=30&vr=1&PHPSESSID=86df48b7311203e5b21972ff9945c6b0 |date=2006-10-07 }} publicat de ''Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale''</ref>

Româna este oficială pe teritoriul PAV în comunele [[Alibunar]], [[Biserica Albă]], [[Zitiște]], [[Becicherecul Mare]], [[Kovăcița]], [[Cuvin]], [[Plandiște]] și [[Secanj]]. În comuna [[Vârșeț]] româna este oficială doar în localitățile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mali Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac și Kuštilj.<ref>Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile naționale: [http://www.puma.vojvodina.sr.gov.yu/dokumenti/sljezik.xls Uzul oficial al românei pe teritoriul PAV] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070307105242/http://www.puma.vojvodina.sr.gov.yu/dokumenti/sljezik.xls |date=2007-03-07 }}</ref>

În recensământul din 2002, cel mai recent desfășurat pe teritoriul Serbiei, 1,5% de voivodineni au indicat româna ca limba lor maternă (doar 0,1% din totalul românofonilor).

Datorita faptului ca in Voivodina, româna a devenit destul de recent limbă oficială, există anumite probleme în sincronizarea organelor puterii. Alte dificultăți sunt provocate de numărul mic de membri ai minorității românești (în jur de 30.000). Deși în trecut învățământul în limba maternă pentru minoritarii români a putut fi asigurat în mai multe instituții școlare, în prezent numărul s-a redus la câteva zeci de școli generale și 2 licee. La nivel superior se studiază în limba română doar la facultatea de Filologie a Universității din [[Novi Sad]], însă în prezent 800 de români din Voivodina studiază în limba maternă la universitățile din România. Săptămânalul ''Libertatea'' și câteva reviste (cum ar fi ''Tradiția'') reprezintă presa scrisă în limba română. Câteva posturi de radio transmit programe românești, printre care se numără Radio Novi Sad și Multiradio. Zilnic sunt transmise jurnale de știri și emisiuni destinate publicului românesc la TV Novi Sad 2. Există câteva case de editură în limba română, precum și câteva [[teatru|teatre]] de amatori. Anual se organizează festivale pentru promovarea obiceiurilor românești. Proiecte de viitor includ și construirea unui Muzeu al Spiritualității Românești la [[Begheiți|Torac]] (Begheiți). Minoritatea românească este concentrată în [[districtul Banatul de Sud]], unde reprezintă a doua naționalitate ca mărime (cca. 7%), dar reprezintă o minoritate semnificativă și în [[districtul Banatul Central|Banatul Central]].

==Statut juridic in Ucraina==

Principalele comunități de vorbitori de română sunt concentrate în regiunile [[Cernăuți (regiune)|Cernăuți]], [[Odesa (regiune)|Odessa]] și [[Transcarpatia]]. În regiunea Cernăuți, ținând cont că minoritățile românească și moldovenească (care sunt discriminate oficial prin împărțirea lor artificială) strâng aproape 200.000 de membri, învățământul și presa (presă scrisă, radio și televiziune) pot fi consultate în limba română. Datorită faptului că românii sunt majoritari în multe localități, membrii acestor comunități pot folosi limba română în adresarea către instituțiile alese (22% din localități au primari români sau moldoveni). În părțile Ucrainei unde românii constituie o proporție importantă din populația locală (districte ale provinciilor [[Cernăuți (regiune)|Cernăuți]], [[Odesa (regiune)|Odesa]] și [[Transcarpatia]]), limba română se învață în școli ca prima limbă și există ziare și emisiuni de televiziune și radio în română.<ref>Centrul Ucrainean pentru Cercetări Politice Independente: {{uk icon}} [http://www.ucipr.kiev.ua/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=3384&mode=thread&order=0&thold=0] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110930202020/http://www.ucipr.kiev.ua/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=3384&mode=thread&order=0&thold=0|date=2011-09-30}}, {{uk icon}} [http://www.ucipr.kiev.ua/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=3377&mode=thread&order=0&thold=0] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120427132707/http://www.ucipr.kiev.ua/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=3377&mode=thread&order=0&thold=0|date=2012-04-27}}</ref><ref>{{uk icon}} [http://www.saske.sk/cas/1-2000/gulpa-petrisce.html Academia de Științe a Slovaciei în Kosice] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090514084325/http://www.saske.sk/cas/1-2000/gulpa-petrisce.html |date=2009-05-14 }}</ref>
[[Universitatea Cernăuți]] oferă cursuri de filologie română, pentru profesorii din școlile românești.<ref>{{uk icon}} [http://www.chnu.cv.ua/index.php?page=ua/gradinf/rules/02bac_d Universitatea Cernăuți]</ref>

În [[Transcarpatia]], minoritatea română se bucură de instituții de învățământ și presă (printre care și programe de radio) în limba română, finanțate de stat. 

În [[Odesa (regiune)|Odesa]] există programe de radio în limba română și instituții de învățământ cu predare în limba română, însă drepturile moldovenilor care reprezintă o minoritate importantă aici nu sunt respectate în totalitate. În ținutul [[Bugeac]], care cuprinde 9 raioane din vestul regiunii Odesa, principalele grupuri etnice sunt ucrainenii (40%), bulgarii (21%), rușii (20%) și moldovenii/românii (13%).

La [[28 mai]] [[1999]] s-a deschis la Cernăuți un consulat al [[România|României]]. Pentru prima oară România a deschis un consulat la Cernăuți în 1892 ([[Austro-Ungaria]]), care s-a desființat însă ulterior în 1916 la intrarea României în [[Primul Război Mondial]]. În prezent Romeo Sandulescu este consulul general al României la Cernăuți.

În 2012, legislația privind limbile vorbite în Ucraina (№ 5029-VI) permite ca în regiunile, raioanele sau satele unde o populație minoritară depașește 10% din populația totală, limba acestei minorități să poată fi declarată ca „limbă regională” de consiliul local. Până în prezent, limba română a fost declarată limbă oficială în raionul Herța, Tiaceu, precum și în mai multe sate din Regiunea Cernăuți și Regiunea Transcarpatică.

Din anul 2014 dupa rasturnarea de guvern, toate legele cu privire la minoritatile nationale au fost anulate.

==Statut juridic în alte țări și în organizații==

Româna este de asemenea o limbă oficială sau administrativă în diverse comunități și organizații regionale și internaționale (precum [[Uniunea Latină]] sau [[Uniunea Europeană]] &ndash; aceasta din urmă începând cu [[2007]]).

===Valea Timocului===

Vlahilor din [[Timoc|Valea Timocului]], vorbitori de limbă română, nu le sunt conferite drepturi deși numără aproximativ 40.000 de oameni, conform recensământului oficial din 2002, cu mult mai mult față de românii din Voivodina.  Statisticile și politica guvernului sârb comit o segregație între românii din Voivodina și cei din Valea Timocului.  În unele declarații ale guvernului sârb se recunoaște că „''membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română''”,<ref>Viorel Dolha, „''Serbia de răsărit: o mare de români''”, revista ''Rost'', anul I, nr. 10-11 / 2003, p.52</ref><ref>Ion Florentin Dobrescu,
Nicoleta-Laura Dobrescu: [http://www.geopolitica.ro/revista/5/rev_08_005.pdf „''Românii din Serbia''”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070928043445/http://www.geopolitica.ro/revista/5/rev_08_005.pdf |date=2007-09-28 }}, publicat în revista ''[[Geopolitica]]'', anul IV, nr. 1(5) / 2005, p.85</ref> însă încă se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice. [[Vlahii]] locuiesc în patru județe de lângă granița cu România și anume în [[Județul Branicevo|Branicevo]], [[Județul Morava de Est|Morava de Est]], [[Districtul Bor|Bor]] și [[Districtul Zaječar|Zaiecear]].  Conform recensământului amintit mai sus [[vlahii]] constituie o minoritate reprezentativă în [[plasă (unitate administrativ-teritorială)|plasele]] [[Kucevo]] (28,3%), [[Boljevac]] (26,7%), [[Zagubica]] (22,4%), [[Bor]] (18,2%), [[Majdanpek]] (12,2%), [[Petrovac, Serbia|Petrovac]] (10,9%), [[Golubac]] (9,9%), [[Negotin]] (7,5%), [[Zaicear]] (4,8%). România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă autoritățile sârbe nu au permis acest lucru.

===Ungaria===

Datorită calității Ungariei de stat de drept (garantat prin aderarea la [[Uniunea Europeană]]) aici românilor le sunt oferite drepturi depline. [[Foaia românească]] este singura publicație în limba română. Radio-Televiziunea Maghiară are o redacție în limba română, și transmite 25 de minute în limba română săptămânal pe canalul 1, cu reluare pe canalul 2.<ref name="raport">[[Media:Raport.pdf|Memoriu al Guvernului României, „Întru apărarea românilor de preturindeni”]]</ref> În privința educației, există [[Liceul Nicolae Bălcescu, Giula|Liceul Nicolae Bălcescu]] din [[Giula]] ([[Gyula]]), unde câteva materii se predau în limba română (geografia, științele naturii, istoria) iar celelalte în limba maghiară.<ref name="raport" /> Se realizează deseori schimburi de experiență prin care elevii pot vizita România, iar, în plus, statul român oferă după absolvire burse acestor elevi pentru a studia la universitățile din România (în special la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]). Există și câteva lăcașe de cult românești.

===Muntele Athos===

[[Muntele Athos]] este un stat monastic, aflat sub suveranitate grecească, centru al Ortodoxiei mondiale. Pe această peninsulă serviciul religios este oficiat în cinci limbi: greacă, română, sârbă, rusă și bulgară. Serviciul român este efectuat în schiturile [[Schitul Prodromu, Muntele Athos|Prodromu]] și [[Schitul Lacu|Lacu]], de către 64 de călugări.

===Vatican===

[[Vatican]]ul este un stat independent, centru al [[Biserica Catolică|Bisericii Catolice]]. Un număr mic de români lucrează la diferite servicii din cadrul Vaticanului și al [[Curia Romană|Curiei Romane]] printre care și [[Radio Vatican]] (care emite și în limba română).

=== Statele Unite ale Americii ===

Comunitatea [[Românii din SUA|românilor-americani]] este cea mai numeroasă comunitate românofonă din afara Europei. [[Statele Unite ale Americii]] nu au o limbă oficială la nivel federal, iar la nivelul statelor doar jumătate au ratificate legi care consfințesc o anumită limbă ca fiind oficială. Astfel, vorbitorii de limbă română nu întâmpină nicio restricție în folosirea limbii lor. Unitatea multora dintre comunitățile românești este menținută de bisericile românești. Există numeroase reviste de limbă română publicate în diferite localități cu concentrație mare de români. Diferite universități americane au catedre de limba română.

===Republica Cehă===
Vlahii moravi vorbesc un idiom slav, influențat de cehă și de slovacă, care cuprinde cuvinte românești provenite din [[dacoromână]] precum ''bača'' „baci”, ''brynza'' „brânză”, ''cap'' „țap”, ''domikát'' „mâncare din produse lactate” (cf. „dumicat”), ''galeta''/''geleta'' „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), ''pirt’a'' „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), ''kurnota'' „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), ''košár'' „coșar”, ''murgaňa''/''murgaša'' „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), ''putira''/''putyra'' „putină” (cu [[Rotacism|rotacismul]]„n” > „r”), ''strunga''/''strunka'' „strungă” sau ''žinčica'' „jintiță.<ref>Exemple din Josef Fabián, [http://www.divadloschod.cz/val.atheny/knihy/slovnik.pdf ''Slovník nespisovného jazyka valaského''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150923215243/http://www.divadloschod.cz/val.atheny/knihy/slovnik.pdf|date=2015-09-23}} („Dicționar al limbii nescrise a vlahilor”), Občanské sdružení Valašské Athény, Valašské Meziříčí, 2009 ISBN 80-239-7990-6 (accesat la 21 noiembrie 2013)</ref><br>
De aceea specialiștii cehi presupun că grupuri de păstori români plecați din România actuală (Transilvania, Banat) sau din actuala [[Republica Serbia|Serbie]] orientală, s-au instalat în Moravia orientală cel târziu în secolele [[Secolul al XV-lea|al XV-lea]] - [[Secolul al XVII-lea|al XVII-lea]].<ref>Jan Pavelka, Jiří Trezner (dir.): ''Příroda Valašska'', Vsetín 2001, {{ISBN|80-238-7892-1}}.</ref>.<br>
[[Protocronism|Protocroniștii]] susțin că valahii din Moravia sunt descendenți în linie directă ai [[volci]]lor, un popor [[Celți|celt]] care, susțin ei, ar fi fost mai întâi [[Limbi romanice|romanizați]], iar apoi [[Limbi slave|slavizați]] în acele locuri.

Valahii moravi păstrează până astăzi cuvinte românești și specialități culinare, muzicale și culturale. Acest dialect slavo-valah a fost transcris, înainte de a dispărea, și, în 1998, un colectiv de specialiști conduși de un membru al Academiei Cehe de Științe a publicat un dicționar [[Limba Valahă|valah]]-ceh, ''Slovník jazyka valašského'', iar o versiune completă și mărită, în 2000. Actualmente (2014) asimilarea este cvasitotală, iar doar aceste lucrări, tradiții muzicale, artizanale și culinare precum și [[toponimie|toponimia]] mărturisesc încă existența în trecut a unei „ ''[[Romanii populare]]'' ” aici.

==Pe Internet==
[[Fișier:Romanian keyboard letters.jpg|thumb|Litere ale [[alfabetul limbii române|alfabetului românesc]] pe o [[Tastatură|tastatură de calculator]].]]
În România, utilizarea [[Internet]]ului este în creștere constantă. În [[2010]] era utilizat de 35,5&nbsp;% din populație, iar numărul de [[site web|site]]-uri cu numele de domeniu <code>[[.ro]]</code> era mai mare de {{formatnum:500000}}. [[Coeficient]]ul care reprezintă locul limbii române pe Internet era de 0,62 în [[2007]], ceea ce este puțin în comparație cu cel al [[Engleză|englezei]] (4,44), al [[Franceză|francezei]] (2,24) sau al [[Italiană|italienei]] (2,93), dar printre limbile romanice, doar româna a marcat o creștere între [[2005]] și [[2007]].<ref>Trandabăț 2011, p.56.</ref> Între [[2006]] și [[2016]], procentajul de internauți în România a trecut de la 24,7 % la 59,5 %, iar în Moldova, a trecut de la 19,6 % la 71 %.<ref>{{en icon}} [https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Documents/statistics/2017/Individuals_Internet_2000-2016.xls] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180916202600/https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Documents/statistics/2017/Individuals_Internet_2000-2016.xls|date=2018-09-16}}, ''Percentage of Individuals using the Internet'', [[Union internationale des télécommunications]].</ref>

Surse mai noi arată că, în [[2016]],  în [[România]] existau 18,8 milioane de conexiuni la Internet.<ref>{{Citat web|url=https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/files/130_ro|publisher=Ancom|date=June 2016|titlu=Raport de date statistice privind serviciile de comunicații electronice, semestrul I 2016|accessdate=2018-09-16|archive-date=2018-06-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20180627230730/https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/files/130_ro|dead-url=yes}}Mentenanță CS1: Formatul datelor ([[:Categorie:Mentenanță CS1: Formatul datelor|link]]) 
[[Categorie:Mentenanță CS1: Formatul datelor]]</ref> În afară de codul de țară al României (top level domain), [[.ro]], este folosit și domeniul european [[.eu]], partajat cu alte state membre ale Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2012, erau înregistrate peste {{formatnum:600000}} de [[Domeniu Internet|domenii]] sub .ro.<ref>{{Citat web|url=http://marketing20.ro/starea-domeniilor-ro-inregistrate-pana-in-2013.html|publisher=Marketing 20|date=30 April 2013|titlu=Starea domeniilor .RO înregistrate până în 2013}}</ref>

==Note==
<div style="font-size:90%;"> <references /></div>
== Vezi și ==
* [[Românism]]

==Legături externe==
{{Portal bar|Limbi|Republica Moldova|România|Voivodina}}
*{{ro icon}} [http://www.ilr.ro/home.php?lmb=1 Institutul Limbii Române] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101206033822/http://www.ilr.ro/home.php?lmb=1 |date=2010-12-06 }}
*{{ro icon}} [http://www.icr.ro Institutul Cultural Român]
* [http://www.romanii.ro/ Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni]
* [http://www.mareaunire.com/ Portalul românilor din Europa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110207223318/http://mareaunire.com/ |date=2011-02-07 }}
* [http://www.SpaniaRomaneasca.com/ Spania Românească] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101117200058/http://www.spaniaromaneasca.com/ |date=2010-11-17 }}
* [http://www.gardianul.ro/articol.php?a=reportaj2004031001.xml Despre românii din Ucraina]{{Legătură nefuncțională|date=ianuarie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
* [http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-10-20&id=228267 Romanii sub cizma Kievului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071024014014/http://ziua.ro/display.php?data=2007-10-20&id=228267 |date=2007-10-24 }}
* [http://www.foaia.hu/ Despre românii din Ungaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100420112941/http://www.foaia.hu/ |date=2010-04-20 }}
* [http://www.libertatea.co.yu Despre românii din Voivodina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090426050923/http://www.libertatea.co.yu/ |date=2009-04-26 }}
* Despre românii din Timocul sârbesc
**[http://pntcd.ro-usa.com/romintimoc.htm Legătura 1] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051231153228/http://pntcd.ro-usa.com/romintimoc.htm |date=2005-12-31 }}
**[http://www.casa-romanilor.ch/romani_in_serbia.htm Legătura 2] 
<div class="Boxmerge">


{{Limba română}}
{{Teritorii română}}

[[Categorie:Cultura României| Zz]]
[[Categorie:Istoria culturală a României|! ]]
[[Categorie:Limba română|! ]]
[[Categorie:Românism|* ]]
[[Categorie:Românime| ]]