Discursul lui Winston Churchill de la Zürich

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Discursul lui Winston Churchill de la Zürich a fost unul din cele mai importante[1] discursuri ale lui Winston Churchill. Acesta a fost un discurs memorabil[2] în care britanicul și-a expus la 19 septembrie 1946 în aula Universității din Zürich viziunea privind crearea unei Uniuni Europene pe care el a explicat-o drept „înființarea unui fel de Statele Unite ale Europei[3] și, a fost considerat de foarte mulți istorici și jurnaliști drept punctul de plecare al mișcării europene de după Al Doilea Război Mondial.[4]

Discursul[modificare | modificare sursă]

Churchill a început acest discurs cu o frază care a rămas în istorie:

„Doresc să vă vorbesc astăzi despre tragedia Europei

. El a descris stadiul dezastruos în care a ajuns continentul datorită războaielor și a arătat și o soluție care ar face ca Europa, în câțiva ani,

„să fie la fel de liberă și fericită cum e Elveția

. Soluția respectivă ar fi fost în concepția lui crearea unei Europe unite

„Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”

. A prezentat această idee ca singura metodă prin care cetățenii Europei pot să-și recâștige

„simplele plăceri și speranțe care fac viața să merite a fi trăită”

. Procesul de creare a acestei Europe unite a fost descris într-un mod simplu de către fostul Prim Ministru:

„Tot ce trebuie e ca sute de milioane de bărbați și femei să facă bine în loc de rău și să primească ca răsplată binecuvântări în loc de blesteme.”

. Churchill a surprins propunând un parteneriat între Franța și Germania deoarece

„nu poate există o reînviere a Europei fără o Franța puternică spiritual și o Germania puternică spiritual.”

Avertizând asupra pericolului unui război atomic, acesta a afirmat că respectivul pericol ar fi minimizat mult în viziunea sa, de o Uniune a Statelor Europene. În final, fostul premier a făcut o recapitulare a ideilor prezentate în discurs:

  • Țelul nostru constant trebuie să fie fortificarea forței Națiunilor Unite. Sub și în cadrul acestui concept trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională numită – probabil – Statele Unite ale Europei și primul pas practic ar fi formarea unui Consiliu al Europei.
  • Dacă la început nu toate statele vor fi dispuse sau capabile să se alăture unei uniuni, trebuie să le adunăm pe cele care vor și care pot să participe.
  • Salvarea tuturor oamenilor de rând din toate țările și de toate rasele de război și de subjugare trebuie să aibă o fundație puternică, și trebuie creată de hotărârea tuturor bărbaților și femeilor de a muri mai degrabă decât să trăiască sub tiranie.
  • În toate aceste chestiuni urgente, Franța și Germania trebuie să preia conducerea împreună. Marea Britanie, Commonwealth-ul Britanic, puternică America și – sper – Rusia sovietică – pentru că atunci, cu adevărat, totul va fi bine – trebuie să fie prietenii și susținătorii noii Europe și trebuie să se lupte pentru dreptul ei de a trăi.
  • Așa că vă spun vouă: Lăsa-ți Europa să se ridice !”

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ 60 de ani de când Winston Churchill a avertizat asupra pericolului stalinist; 05 martie 2006; BBC România; accesat la 24 noimebrie 2015
  2. ^ Benoît-Rohmer, Florence & Klebes, Heinrich; Cadrul juridic al Consiliului Europei – Spre un spațiu juridic paneuropean; Biroul de Informare al Consiliului Europei; Republica Moldova; 2007; ISBN 978-9975-78-508-2; accesat 25 noiembrie 2015
  3. ^ Winston Churchill: pledoarie în favoarea creării Statelor Unite ale Europei; portalul oficial al Uniunii Europene europa.eu; accesat 24 noiembrie 2015
  4. ^ Ivan, Adrian Liviu;Statele Unite ale Europei - Uniunea Europeană între interguvernamentalism și supranaționalism; Ed. Institutul European; Iași; 2007; ISBN 978-973-611-482-3; p. 16; accesat la 24 noiembrie 2015

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Literatură suplimentară

Legături externe[modificare | modificare sursă]