Discuție:Spin (fizică)

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Discuție:Spin)
Articolul Spin (fizică) este un subiect de care se ocupă Proiectul Fizică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre fizică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
ÎnceputAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
TopAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

Semnificație[modificare sursă]

De ce nu poate fi spinul unei particule asociat cu o rotație? De unde rezultă acest fapt?79.116.73.49 (discuție) 3 mai 2010 14:35 (EEST)[răspunde]

Legături interlinguale[modificare sursă]

Legăturile interlinguale ale paginilor Spin (pagină de dezambiguizare) și Spin (fizică) erau în mare parte greșite, în ambele sensuri. Le-am corectat pe cele mai importante, cu speranța că roboții vor face restul (și că nu vor reveni la cele greșite). -- Victor Blacus (discuție) 19 februarie 2013 11:40 (EET)[răspunde]

Poate cineva sa ma lamureasca cum se deduce numarul cuantic de spin s (s mic din formula cu radical a lui S mare). Cum se calculeaza ca electronul are spinul 1/2, ca fotonul are spinul 1, iar gravitonul ar avea spinul 2?.2A02:2F0A:D01F:FFFF:0:0:BC1A:E3FE (discuție) 23 iunie 2015 20:20 (EEST)[răspunde]

Spinul este 1/2 in unitati de h/2pi (constanta lui Planck /2pi) care se subintelege. s apare ca solutie a unei ecuatii diferentiale cu soluti s(s+1)(parca e mentionat in articol). Articolul prezinta o monografie despre spin a lui Sin-Itiro Tomonaga care prezinta detaliat aspectele despre acest concept. Alte surse ro traduse Spolschi Fizica atomica 1954, D Ivanenko Sokolov Teoria clasica a campurilor 1956, S Vonsovski Teoria moderna a magnetismului etc.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 13:40 (EEST)[răspunde]

Bun deci este inteles ca spinul electronului este 1/2 din h redus. Iar pentru foton este 1 findaca in formula cuantei de lumina energia este E=h.f. Dar in cazul gravitonului cum se face socoteala? Sa inteleg ca cuanta campului gravific este egala cu 2.h ?2A02:2F0A:D00F:FFFF:0:0:BC1A:E2CB (discuție) 24 iunie 2015 14:27 (EEST)[răspunde]

Gravitonul este o particulă ipotetică, nedectată. Nu cunosc exact de unde rezultă spinul gravitonului, dar aș formula următoarea posibilitate/bănuială considerind legătura dntre spin și statistică și anume că e un boson, spinul se presupune intreg și diferit de al fotonului, deci următorul intreg dupa 1 e 2. Aceasta ar fi o explicare sumară și simplistă a unei posibilități.--5.2.200.163 (discuție) 24 iunie 2015 19:32 (EEST)[răspunde]

Eu am intrebat acest lucru, fiindca in teoria care am alcatuit-o am dedus ca fiecare nucleon, prin rotatie ar produce doua turbioane (vortexuri eterice) de aspiratie. Intocmai ca la aspiratoarele (ventilatoarele) centrifugale. Si m-am gandit ca pot sa leg acest numar de teorie. 2A02:2F0A:D02F:FFFF:0:0:BC1A:E5AA (discuție) 24 iunie 2015 21:43 (EEST)[răspunde]

Pentru structura nucleară și relația sa cu forțele nucleare sunt relevante anumite detalii de structură ale nucleonilor ca și neidentitatea neutron-proton. Ca model structural al neutronului se poate aminti modelul proton-electron formulat de Rutherford in 1920 care poate justifica existența unui moment magnetic nenul al neutronului ca particulă neutră.--5.2.200.163 (discuție) 25 iunie 2015 11:19 (EEST)[răspunde]
Aspectul esențial e dat de metodele de măsurare a momentelor cinetic și magnetic de spin care sunt de obicei spectroscopice. Existența momentelor de spin la electron e corelată cu modelele de structură geometrică ale acestuia (raza electronului). Aceasta e o chestiune nebanală care nu e nedecisă până in prezent. Unele modele care admit electronul ca punctiform (rază nulă) presupun că momentele de spin se datorează conceptului de Zitterbewegung generat prin transformarea Foldy-Wuithuisen. Modelul structural proton electron necesită existența unei forțe atractive care să contracareze paradoxul Klein rezultat pe baza relației de nedeterminare. Aceasta poate fi gravitația (cu termeni suplimentari celui clasic 1/r^2)--5.2.200.163 (discuție) 25 iunie 2015 11:46 (EEST)[răspunde]