Discuție:Nina Arbore

Toate ilustrațiile din acest articol vor fi mai devreme sau mai târziu șterse pe motiv de "copyviol". De exemplu, portretul [1] extras din albumul Galeriei naționale "Secția de arta modernă și contemporană", publicat de editura Meridiane le București în 1965 [2]. Desigur în 1965 domeniul public includea atât operele încredințate Galeriei naționale (în acea vreme tot ce era "național" ere public) cât și lucrările tipărite de editurile de Stat. Dar astăzi, în Commons cel puțin, se aplică retroactiv legile actuale relative la proprietatea intelectuală, și de aplică din ce în ce mai restrictiv, până și la fotografii anonime de ziar precum [3] pentru care, potrivit decretului 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor, drepturile patrimoniale sunt expirate (model: PD-RO-photo, vezi dedesubt). Nu numai imaginile, dar și schemele și hărțile sunt amenințate, putând fi socotită "copyviol" orice lucrare derivată (de exemplu corectarea după surse universitare a unor hărți greșite având ca surse atlasuri pentru clasele primare sau lucrări incomplete sau propagandistice). Textele, momentan, nu sunt încă amenințate, dar pe termen mediu le va veni rândul, fiindcă legile proprietății individuale reduc treptat domeniul public în majoritatea țărilor. Pe termen lung, însăși existența Wikipediei este problematică. Noi toți contribuim voluntar, dar ce va mai rămâne peste zece, 20, 30 de ani? Template:PD-RO-photo --2A01:CB1C:822C:9500:8D13:C59F:45A5:EC1B (discuție) 1 martie 2017 15:17 (EET)

Evaluarea dumneavoastră e eronată. În primul rând, o pictură nu e o fotografie și nu i se poate aplica niciodată formatul pe care l-ați invocat. Faptul că editura Meridiane a avut dreptul de a publica o operă nu înseamnă că ea deținea și drepturile de autor (cel mult că avea OK-ul acelui deținător). Drepturile de autor i-au rămas lui Camil Ressu și, după moartea lui, continuă să existe timp de 70 de ani (timp în care sunt deținute de moștenitorii lui). De asemenea, nu confundați proprietatea asupra originalului fizic al unei picturi cu drepturile de autor asupra acesteia: dacă Galeria deținea tabloul, nu înseamnă că deținea și drepturile de controla reproducerile după ea.

Pe termen lung, licențierea liberă este ceea ce protejează Wikipedia. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu MySQL: Oracle a cumpărat firma care îl producea, iar după un timp a cam omorât proiectul. Dar pentru că MySQL era distribuit sub licență liberă, achiziția de către Oracle nu a presupus și exclusivitatea dezvoltării conținutului. Astfel, proiectul a continuat să fie dezvoltat în paralel și acum trăiește datorită acelor eforturi.

Mai mult: ca practică, nu se întâmplă niciodată ce spuneți dumneavoastră, ca drepturile de autor să se extindă asupra materialelor care au ieșit de sub incidența lor. Sigur, există greșeli în legislație, dar se corectează. Chiar în ceea ce invocați dumneavoastră, anume drepturile de autor asupra fotografiilor în legea românească s-a strecurat o astfel de greșeală (o lege din 1996 era ambiguă și părea că reprotejează fotografii cu drepturi expirate, dar inadvertența a fost corectată ulterior, așa că fotografiile scoase de decretul din 1956 de sub protecția drepturilor de autor rămân scoase). Iar grosul Wikipediei nu îl constituie materialele din DP pe care le preluăm în virtutea legilor care le exceptează de copyright, ci materialele noastre (textele scrise de noi, fotografiile și ilustrațiile realizate de noi), ale căror drepturi noi le păstrăm, dar pe care le publicăm la Wikipedia sub o licență liberă și irevocabilă. —Andrei^discuție 1 martie 2017 15:39 (EET)

În ce privește acest articol, majoritatea ilustrațiilor din el sunt picturi de Nina Arbore. Cum ea a murit în 1942, operele ei au ieșit de sub incidența drepturilor de autor în 2013, deci nu se pune problema ca mai devreme sau mai târziu să fie șterse pentru că încalcă drepturile de autor. Nu mai există drepturi de autor asupra lor și nici nu vor mai exista. —Andrei^discuție 1 martie 2017 15:43 (EET)