Discuție:Năut

In ciuda faptului ca porumbul a ajuns la gurile Dunarii abia prin secolul 17, mamaliga este prezenta de peste 1000 de ani pe masa romanilor, impletindu-si istoria cu destinul taranilor si capatand o dimensiune aparte in spiritualitatea romaneasca. Daca, in timpurile vechi, cand inca mai predomina pastoritul, culturile cerealiere cel mai des intalnite erau cele de mei, din a carui faina se faceau lipia si mamaliga, mai tarziu porumbul a acaparat totul. Raspandirea extraordinara a porumbului la noi, care intrece astazi cu mult suprafetele cultivate cu grau, se datoreaza faptului ca mamaliga de porumb e superioara ca gust si chiar ca putere nutritiva mamaligii de mei pe care o mancau de milenii stramosii nostri. Asa se explica de ce numele vechi romanesc al meiului, „malaiul”, a ajuns sa treaca asupra fainii de porumb, facand astfel sa dispara din limba sensul sau initial. Mamaliga nu e „patent romanesc”. Din Balcani si pana in sudul Frantei, fiertura de malai a constituit un aliment de baza in secolele trecute.

Textul e copiat de la [1]. — AdiJapan ☎ 30 iunie 2006 07:43 (EEST)