Discuție:Județul Maramureș

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Județul Maramureș este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

1930 Naţionalităţi
1930 Religii


În partea dreptă avem componeța populației Județului Maramureș interbelic după naționalitate (prima imagine) și după religie (a doua pagină) după recensământul din 1930.


Graiul Maramureșan[modificare sursă]

Pentru Graiul Maramureșan se poate vedea că este unul dintre cele cinci subdialecte de bază la articolul despre Limba română.

Subgraiurile chioărean, lăpușean și codrenesc fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influențe din partea celui maramureșan.

Pe valea Vișeului lucrurile se schimbă, acolo avem particularitați ale graiului maramureșan care îl apropie de cel moldovenesc, cu influențe nord-slave.


_____ Avem o problemă cu graiurile (nu ne hotărâm dacă sunt graiuri sau dialecte) eu cred că măcar graiul Someșan, Bănățean și cel din Maramureș formează un dialect măcar. Ce vroiam să scot în evidență îi că nu prea există grai Ardelenesc, cel din Muntenia cu variații domină sudul( legenda descălecatului din Ardeal și colonizarea secuilor în zonă imediat explică dece), iar în nord îi cel din Crișana și de pe Someș. Deci graiul ar fi mai corect denumit Someșan, cu o excepție, Oașul, care îi o zonă de tranziție între cele două graiuri. Apoi graiul din Maramureș are multe subdiviziuni chiar și de la o comună la alta. În esența cam respectă granițele dintre vechile cnezate și partiționarea lor ulterioară. Tot graiul din Maramureș este apropiat de Moldova și are influențe slave(colonizarea Moldovei s-a făcut de către Dragoș, care din câte se pare făcea parte din familia Codrenilor, iar populația adusă a venit de peste Tisa nu de pe Iza sau Vișeu, a fost încă un val de pe Iza superioară dar mai mic), deși lipsește clasicul „ie” pentru „da” față de Ardeal. Graiul din Moldova a fost în bună măsură influențat de cel din Maramureș, chiar format și răspândit. În schimbul lui graiul din Moldova a influențat graiul someșan din zona Bistrița. IVGΛ 9 februarie 2015 04:49 (EET)

Etimologia MaRaMuReSului[modificare sursă]

Aici gasiti foarte multe variante etimologice: http://dorinstef.blog.com/2010/05/02/maramures-etimologie/ la care mai adaug una destul de interesanta: MoRMaiTul uRSului, considerand ca stema Maramuresului a fost mereu un urs (prin extensie, folosit si in stema Ruteniei/Transcarpatiei din nordul Maramuresului).Bigshotnews (discuție) 27 august 2011 22:14 (EEST)[răspunde]

Problema regiunii Maramureș[modificare sursă]

În primul rând trebuie clar delimitată informația de ciudățenii.

Dacă o fată de la meteo sau chiar o harta a României Mari include Sătmarul(corect, nu Satu-Mare) în Maramureș, nu înseamnă că este așa. Aici vorbim de lucruri exacte și clare. Deci, Chioarul este același lucru în mare parte cu Țara Codrului, etnografic, iar istoric a făcut parte din Crișana. Lăpușul, deși a fost colonizat(cam forțat cuvântul în acest context) și s-au fondat multe sate de către maramureșeni, este o zonă din Ardeal. Chioarul a mai făcut parte și din Ardeal, însă partea de nord, Baia Mare, niciodată. Revenim la problema regiunii Maramureș. Maramureșul nu este o regiune în sine, este o zonă etnografică și istorică: voievodat, district, comitat. Regiunea în sine conținea și Bârjava(zona dintre râul Okna și Maramureș, uitată de toți, voievodatele din Ung și Bereg(comitat mai mic născut în partea de est a vechiului comitat Bârjava) ). Numele pare să fi fost Marmația pentru întreaga regiune, dar fiindcă românii din Bârjava au cam dispărut începând cu sec XV sau au migrat în Maramureș, Marmația se confundă cu Maramureș ca denumire. în fond nu era nici o diferență etnografică între românii din Maramureș și cei din Bârjava, doar că Maramureș înseamnă strict depresiunea. Singura zonă din Crișana care poate fi inclusă etnografic în Maramureș, deși nu sunt la fel, este Oașul. În rest Lăpușul, deși are influențe masive din Maremureș, nu este Maramureș. Și aici este o mare problemă, fiindcă observăm o maramureșenizare a Județului Maramureș și chiar a județului Satu-Mare; biserci la fel, port național, muzică, denumire. Este foarte trist ce se întâmplă, Maramureșul are un specific aparte, o istorie interesantă, aduce mai mulți turiști și probabil asta determină mai nou această adopție, însă România poate pierde 4 zone etnografice extrem de frumoase definitiv. Și aici este vina României de după 1918, pierzând mare parte din Maramureș, fiind totuși important ca denumire, istorie, pentru revendicările noastre, s-a încercat a-l mări artificial probabil. Nu puteau prezenta două văi ca tot Maramureșul Voievodal. Am făcut o modificare minoră, însă cred eu esențială.