Discuție:Ioan de Hunedoara

cred ca avem destule studii in limba romana referitoare la iancu de hunedoara ca sa ne chinuim sa traducem din engleza.

de exemplu, Camil Mureșan, Ioan de Hunedoara și vremea sa, prima editie la Ed. Tineretului, București, 1957 - cu numeroase reeditări. --Mihai Andrei 11 decembrie 2005 22:57 (EET)

• Domnilor, ce facem cu drepturile de autor? -Mihai 11 decembrie 2005 23:12 (EET)

Un mic rezumat nu poate deranja pe nimeni, mai ales cu indicarea sursei. Camil Mureșan e academician, nu precupeață. A cercetat istoria de dragul științei, nu de dragul banilor. --Mihai Andrei 11 decembrie 2005 23:18 (EET)

date despre iancu dde hunedoara - ma ofer sa fac un pliant pentru Catedrala Romano Catolica din Alba Iulia

buna ziua

trebuie sa precizez ca doar locuiesc in alba iulia si nu am nici un fel de interese personale. nu are nici o legatura cu locul meu de munca -simplu asistent social

m-ar interessa materiale despre iancu dde hunedoara si intrebarea daca ceea ce se afla scris pe acest site poate fi folosit ca bibliografie pentru un asemenea site

sau bineinteles rugamintea daca se poate sa concepeti dvs. un pliant despre iancu de hunedoara care sa fie folositor pentru turisitii care viziteaza alba iulia - catedrala romano catolica.

trebuie spus ca la ora actuala nu prea exista date multe despre iancu de hunedoara -cel putin eu nu stiu si nu am vazut pliante...

rares

dioddiu_rares@yahoo.com

Bunicul lui Iancu

Se prezinta ca Ion Corbu ar fi bunicul lui Iancu. Constantin si Dinu Giurascu arata ca Șerb este bunicul lui. Dacodava 2 august 2006 10:44 (EEST)

Ioan și Iancu

Până la urmă Ioan și Iancu sunt aceeași persoană? Eu știam că au fost frați...

Numele său a fost Ioan; Iancu de Hunedoara este numele sub care a fost "popularizat" de istoricii comuniști pentru a-i stabili/solidifica identitatea românească. Adevărul este că aceasta nu exista pe atunci. Ioan a fost transilvănean, nu român; tatăl său a fost român, iar mama sa maghiară. Hunedoara nu a existat decât după unirea Transilvaniei cu România; zona se numea Hunyad, de unde provine și numele lui Ioan: Hunyadi, tradus românește ca HUNIADE, nu Hunedoara, sau "de Hunedoara". Citiți și articolul în limba engleză sau legătura la Encyclopedia Britannica... Tibs 29 decembrie 2006 16:58 (EET)

A se vedea și discuția despre Iancu și Matei (Corvin) legată de articolul Transilvania. - Feri Goslar 14 martie 2008 15:29 (EET)

Copyvio

Exemple:

• Articol: Iancu de Hunedoara a fost, după părerea multora, ultimul cruciat adevărat, ultimul mare luptător împotriva semilunei, deși nu și-a propus să elibereze locurile sfinte, ci numai acele părți din Europa care fuseseră ocupate de otomani.
• Original [1]: Iancu de Hunedoara a fost, fără nici o îndoială, una din cele mai mari personalități politice, diplomatice și militare ale istoriei medievale românești, dar și ale istoriei medievale a Europei în general. El a fost, după părerea noastră, ultimul cruciat adevărat, ultimul mare luptător împotriva semilunei, deși nu și-a propus să elibereze locurile sfinte, ci numai acele părți din Europa care fuseseră ocupate de turcii otomani.
• Articol: Prezența lui Iancu de Hunedoara pe scena istoriei românești și universale a coincis cu ceea ce am putea denumi epoca cuceririi Constantinopolului. Astfel, începe o dată cu domnia lui Mehmet I (1413-1421), cel care reface Imperiul otoman după dezastrul de la Angora (Ankara) din 1402, și se încheie în primii ani de domnie ai lui Baiazid II (1481-1512), în momentul cuceririi cetăților porturi moldovenești Chilia și Cetatea Albă (1484), moment care a marcat transformarea Mării Negre într-o adevărată mare turcească pentru câteva secole. Cucerind Constantinopolul, la 29 mai 1453, sultanul Mehmed II se socotea îndreptățit să aducă sub autoritatea sa toate teritoriile ce aparținuseră cândva imperiului pe care-l sfărâmase.
• Original [2]: Prezența lui Iancu de Hunedoara pe scena istoriei românești și universale a coincis cu ceea ce am putea denumi epoca istorică a cuceririi Constantinopolului, epocă ce se întinde pe o perioadă de câteva decenii înaintea și după cucerirea capitalei bizantine. Astfel, considerăm că ea începe o dată cu domnia lui Mehmet I (1413-1421), cel care reface Imperiul otoman după dezastrul de la Angora (Ankara) din 1402, și se încheie în primii ani de domnie ai lui Baiazid II (1481-1512), în momentul cuceririi cetăților porturi moldovenești Chilia și Cetatea Albă (1484), moment care a marcat transformarea Mării Negre într-un adevărat lac turcesc pentru câteva secole. Cucerind Constantinopolul, la 29 mai 1453 [1] , sultanul Mehmet II (1451-1481) se socotea îndreptățit să aducă sub autoritatea sa toate teritoriile ce aparținuseră cândva imperiului pe care-l sfărâmase.
• Articol: Alfons V, departe de a urma îndemnul lui Ciriaco d’Ancona, nu a ezitat totuși să-i scrie lui Vladislav I înainte de plecarea sa în campanie, arătându-i că are anumite drepturi ereditare asupra teritoriilor ce urmau a fi cucerite, mai exact asupra principatelor de Atena și Patras, principate care, interesant de remarcat, la acea dată nici măcar nu se aflau sub dominație otomană și prin urmare nu puteau deveni obiective ale unei cruciade. În același sens, Alfons V scria la 27 noiembrie 1444 și lui Constantin Paleologul Dragases, despotul de Mistra, care reușise să obțină mai multe victorii împotriva turcilor , arătându-i care sunt drepturile sale la succesiunea Atenei și cerându-i, totodată, să predea Atena, dacă o va cuceri, trimisului său, marchizul Giovanni de Gerace. Aceste scrisori ale regelui Aragonului ne dezvăluie, cu toată claritatea, care erau adevăratele intenții ale politicii sale balcanice și cât de departe de el se afla idealul de cruciadă.
• Original [3]: Alfons V, departe de a urma îndemnul lui Ciriaco d’Ancona, nu a ezitat totuși, să-i scrie lui Vladislav I, înainte de plecarea sa în campanie, arătându-i că are anumite drepturi ereditare asupra teritoriilor ce urmau a fi cucerite, mai exact asupra principatelor de Atena și Patras [64] , principate care, interesant de remarcat, la acea dată nici măcar nu se aflau sub dominație otomană și, prin urmare, nu puteau deveni obiective ale unei cruciade. În același sens, Alfons V scria, la 27 noiembrie 1444, și lui Constantin Paleologul Dragases, despotul de Mistra, care reușise să obțină mai multe victorii împotriva turcilor [65] , arătându-i care sunt drepturile sale la succesiunea Atenei și cerându-i, totodată, să predea Atena, dacă o va cuceri, trimisului său, marchizul Giovanni de Gerace [66] . Aceste scrisori ale regelui aragonez ne dezvăluie, cu toată claritatea, care erau adevăratele intenții ale politicii sale balcanice și cât de departe de el se afla idealul de cruciadă. Daizus 8 iulie 2007 14:35 (EEST)

Coroană

Atentie mare! Pe neica Vladislav polonu' nu l-au incoronat ca rege de drept, ca nu aveau cum. Coroana o furase o anumita madam Kottaner pentru Elisabeta, fiica lui Sigismund, si cu ea a fost incoronat Ludovic Postumul. Reformulati cumva, mai bagati doua trei adverbe si s-a scos problema. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Sarmizegetuzu (discuție • contribuții).

Ați putea da o mînă de ajutor operînd chiar dumneavoastră modificările? Mulțumesc. — AdiJapan ☎ 7 noiembrie 2007 06:13 (EET)

Exemplu de aberatii patriotarde

Ion Corbu ajunsese în Transilvania, ca stăpânitor din partea lui Basarab I, în urma bătăliei de la Posada, peste ținuturile Hațegului, Amlașului și Făgărașului. Mai târziu, fiul lui Ioan, Matei Corvin, a luat numele de Corvin în amintirea strămoșilor lui, Ion și Voicu Corbu, după cum este menționat în cronica familiei Huniazilor. De remarcat fidelitatatea demonstrată de predecesorul său, acest Ion Corbu. Potrivit cronicilor maghiare, în urma unei bătălii sângeroase dusă împotriva lui Litovoi, voievodul din Oltenia, regele maghiar Bela IV este ucis, luptă în care mor deasemenea și cei doi prinți moștenitori ai coroanei regatului maghiar, ducând astfel la stingerea dinastiei arpadiene și la aducerea unui prinț străin în persoana lui Carol Robert de Anjou. În luptă moare și voievodul Litovoi, iar fratele sau Bărbat este luat prizonier. Ion Corbu devine principalul pretendent la tron, dar îl cedează fără luptă când Bărbat (voievod) se răscumpără. Ion Corbu a devenit un fidel al familiei Basarabilor, care îl răsplătesc cu ducatele câștigate în Transilvania după bătălia de la Posada asupra noului rege maghiar, Carol Robert de Anjou.

Mai mare rusinea (inclusiv a mea ca nu l-am vazut pana acum). Lasam la o parte ca nu stim de unde apare Ion Corbu asta si de unde are Voicu (Vojk) numele de familie in chestiune. Moartea lui Bela al IV in lupta cu Litovoi este insa o perla rara! Si nu singur ci cu cei doi printi mostenitori, ceea ce pune capat dinastiei arpadiene si il aduce pe Carol Robert, print strain! Probabil in dimeniunea paralela despre care vorbim printul mostenitor Stefan, care i-a urmat lui Bela al IV-lea nu exista. Si nici fiul lui Stefan - Ladislau, si nici Andrei al III-lea, arpadian si el (chiar dintr-o alta ramura). Iar toata povestea cu Ioan Corbu, Barbat (din neamul Basarabilor obligatoriu) e de-a dreptul emotionanta. Si cum a fost el rasplatit cu ducatele castigate dupa batalia de la Posada !! Plinul cel tanar 5 februarie 2008 18:10 (EET)

Povestiri eroice, de Eusebiu Camilar. Sau era Dumitru Almaș? --Alex:D|^Mesaje 5 februarie 2008 19:20 (EET)

Eroice sunt ale lui Camilar. Istoricele cred ca sunt ale lui Almas. Plinul cel tanar 5 februarie 2008 19:30 (EET)

Din ciclul "Cum să ne confecționăm o istorie", Fabrica de Voievozi prezintă: --Alex:D|^Mesaje 5 februarie 2008 22:26 (EET)

Ma intreb daca tipul care a scris s-a interesat macar asa vag in ce an a murit Bela al IV-lea si in ce an a avut loc Batalia de la Posada. Dar ma rog, uit ca am gasit mai demult la ro.wiki un paragraf in care Matei Corvinul ii dadea nu stiu ce porecla la Matei Basarab. Asta este, unii au prea mult timp liber si prea multa imaginatie. Plinul cel tanar 6 februarie 2008 12:54 (EET)

Ioan de Hunedoara nu există...

„Ioan de Hunedoara” practic nu există în istoriografia românească, e o struțo-cămilă. Chiar trebuie să importăm numele din alte limbi și să le folosim în mod artificial, cînd există la noi deja nume consacrate ale acestei personalități istorice? A.D. Xenopol îi spunea Iancu Corvin de Huniade sau Ioan (de) Huniade. Nicolae Iorga îl numea Ioan Corvinul sau Ioan Hunyadi. Comuniștii i-au spus Iancu de Hunedoara și practic toată lumea îl știe așa.

Propun redenumirea paginii la un nume chiar utilizat în lucrările istorice și nu unul pseudo-„politically correct”.

--Radu Borza (discuție) 11 septembrie 2010 23:52 (EEST)

De acord. TiberiuBalint 2 august 2011 14:02 (EEST)

Ce are istoriografia cu realitatea? Istoria este o știință nu o religie. M-am certat destul cu apărătorii istoriografiei, mi-au fost șterse multe contribuții pentru că venea unul cu citate din cărți romantice fără nici un sens și invoca cercetarea originală, doar că eu interpretam surse primare.

Aș putea afirma că nu există istoriografie românească, deci nu ar avea cum să existe numele acolo. Cărțile aduse în discuție sunt lucrări romantice, destul de departe de rigoarea unei lucrări adevărate. Mai mult se presupunea(totdeauna în favoarea unui trend dinainte stabilit) sau se cita decât se cerceta. Istoriografia în România nu are mai mult de 15 ani, cu unele excepții, cea mai veche Brătianu.

Aș mai putea spune că mai este și crucificată de media și destul de izoltată și timidă. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Viuser (discuție • contribuții).

În 1450, în capitala de atunci a Ungariei, Pozsony, (citește Pojon; astăzi Bratislava)...

În 1450 Pozsony nu era incă capitala Regatului Ungar. Acesta a devenit capitală doar dupa 1526, în contextul pericolului otoman dupa Bătălia de la Mohács.

--mattori (discuție) 11 aprilie 2011 00:38 (CEST)

In engleza

si nu numai, descendenta romana este complet uitata, ba chiar se vorbeste despre "leading Hungarian military..". Cred ca este de datoria istoricilor sa aduca corecturile cuvenite impreuna cu referintele bibliografice necesare, pentru a preveni ulterioara stergere sau modificare. In caz contrar, aceiasi istorici, care cunosc cu siguranta suficienta engleza incat sa citeasca si/sau sa intervina, ar trebui sa schimbe versiunea romana, acceptand ca Ioan de Hunedoara a fost un principe maghiar. Asta daca, fireste, versiunea romaneasca nu "rezista" pe plan international din punct de vedere al argumentatiei obiective (independent de curentele scolastice cu care ne-a obisnuit un regim sau altul). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.206.83.181 (discuție • contribuții).

O opinie.

Ar trebui să copiați măcar o parte din articolul făcut în engleză. Pare destul de bine făcut, fără să supere nici o parte. Apoi originea cumană este destul de teoretică pentru secolul respectiv. În articolul din engleză se citează și din Pop, care spune că-i local. Apoi de Hunedoara nu face parte din nume, doar titlul sau cel mult originea, reședința. Nu avea nimeni mai mult de un nume, s-ar putea interpreta greșit. Legat de nemulțumiri. El a fost un comandant ungur, al regatului. Voievodatul nu a fost o țară românească, cum s-a perpetuat în istoria de manual, nici nu a fost un voievodat ca la carte. A fost un ducat mai mare, cu un demnitar al regatului (al treilea parcă), numit de rege. Deci nu se susține altă denumire, omul a fost un comandat, demnitar ungur, al unui voievodat pe hârtie mai mult, clar maghiar. Se asemăna cu ce am numi azi prefect, nimic mai mult. Demnitarii respectivi erau destul de influenți, majoritatea magnați. De exemplu și Maramureșul a dat magnați, unii fiind printre cei mai puternici din regat, în primii zece, nu prea conta originea, nici religia inițial. Însă nu-i poți numi români, estre prea departe. Un demnitar este ungur sau român în funcție de statul ce-l servește, aici cred că nu pot exista dispute. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Viuser (discuție • contribuții).

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Hunyadi janos pecsetje es cimere.gif

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 24 iulie 2021 23:09 (EEST)