Discuție:Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul
Categorizare[modificare sursă]
Mesaj copiat de la Cafenea:
Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul nu poate fi trecut în categoria "Scriitori români". Eventual la politicieni, fiindca el fusese unul din exponentii de frunte ai Legiunii (Garzii de fier; Partidul totul pentru tara). Este stranie simpatia unora pentru aceste personaje care se bucura aici de ample prezentari, pe cand reprezentanti ai traditiei democratice din România sunt aproape ignorati. --postat de 84.191.216.179
Surse problematice/inacceptabile[modificare sursă]
Eroul articolului, Zizi Cantacuzino a fost o personalitate de importanță secundară, disputabilă - cu excepția activității militare - care și-a lăsat amprenta între legionarii de ieri și de astăzi, deci este greu de găsit o bibliografie obiectivă, notabilă, pe care să o putem folosi. Citez din articol: „În 1915 și-a vândut una din moșiile din Vâlcea pentru a cumpara 15 mitraliere moderne cu care a înzestrat regimentul” (Cezar Ardeleanu, Gh. Buzatu: Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane și române, Editura Majadahonda, 1998 și Ioan I. Mogâldea: Corupția în România, Editura Mica Valahie). Indisputabil, a fost un fapt lăudabil, cu deosebire într-o vreme în care mulți, prea mulți lideri români procedau invers... dar o notă de scepticism mă obligă să mă întreb: oare cat costa o moșie și cat costau 15 mitraliere care au fost cumpărate - sper - nu de la Talcioc și nu de la bursa neagră. Aici ar fi fost necesară o sursă serioasă, notabilă, pe care să te poți bizui. Parafrazez o zicală veche: spune-mi unde publici și-ți voi spune cine ești. Mă refer la edituri specializate în difuzarea unei anumite literaturi, care ne-a profanat istoria și ne-a făcut atata rau, literatură marginalizată de istoriografia română-modernă-democrată-europeană, eliberată de balcanismul xenofob ancestral.
Penibilul pamflet Corupția în România (Editura Mica Valahie) a legionarului pensionar Ioan I. Mogâldea ne prezintă un conglomerat de imbecilități pe care o editură mai serioasă nu l-ar fi publicat, spre exemplu: „...În țara noastră doar ungurii și evreii (în România trăiesc astăzi circa 4 000 de evrei, n.m.) au un ideal național, ideal dușmănos poporului nostru, ideal care corespunde și celui ucrainean, bulgăresc, etc.” (p. 8), sau, cu referire la Tratatul de la București (1918): ...„O altă manevră a fost aceea ca toate acțiunile societăților petrolofere germane să treacă în proprietatea statului român, dar, peste noapte, ele au devenit franceze, engleze, adică de la evrei la evrei, și statul român a rămas păgubit, urmând ca în viitor să-și cumpere petrolul și derivatele lui de la francezi și englezi, toți de origine evreiască.” (?!?)
Va trebui să căutăm surse mai serioase. --Alex F. (discuție) 18 februarie 2013 13:26 (EET)