Discuție:Cimbru de câmp

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Cimbru de câmp este un subiect de care se ocupă Proiectul Plante, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre botanică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Rugăminte[modificare sursă]

În momentul când se fac modificări, schimbări sau adăugiri de denumiri populare normal este să se spună de unde au fost luate noile denumiri populare, adică lucrarea, autorul şi anul. --Jean (discuţie) 22 septembrie 2008 19:07 (EEST)[răspunde]

Denumiri populare[modificare sursă]

Aşa este. Ne-am repezit, complicând şi mai mult situaţia. Ce s-ar mai putea face?

Articole necesare:

  • pentru glanda timus, există articolul Timus.
  • pentru genul de plante Thymus, articolul actual Cimbrul (Thymus) ar putea fi numit Thymus (numele latin iniţial) sau Cimbrişor.[1] [2]
  • pentru genul de plante Satureja, articolul cu numele latin Satureja poate rămâne aşa sau ar putea fi numit şi Cimbru.[1]
  • pentru specia de plante Satureja hortensis, articolul actual Cimbru ar putea fi numit Cimbru de grădină[3] sau: Cimbru bun ori Cimbru mirositor.[4]
  • pentru specia de plante Thymus vulgaris, articolul Cimbru de câmp trebuie numit Cimbru de cultură[5] sau Cimbrişor de cultură.[6]
  • specia de plante Thymus serpyllum, nu are articol. Acesta poate fi numit Cimbrişor de câmp.[6] [7]

Deşi m-am mai documentat niţel, acum nu mai am îndrăzneala să intervin, mai ales după ce am constatat că şi unele surse se contrazic între ele.--Eugen Dihoru (discuţie) 23 septembrie 2008 14:01 (EEST)[răspunde]

Referinţe[modificare sursă]

  1. ^ a b Milea Preda, Dicţionar dendrofloricol, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989.
  2. ^ www.eukarya.ro, Thymus
  3. ^ www.eukarya.ro, Satureja hortensis
  4. ^ mybiosis.org/nature/, Satureja hortensis
  5. ^ A. Radu, Botanică farmaceutică, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
  6. ^ a b Maria-Elena Ceauşescu ş.a., Plante aromatice şi condimentare utilizate în preparatele culinare, Editura Ceres, Bucureşti, 1989.
  7. ^ mybiosis.org/nature/, Thymus serpyllum.

Un fel de rezolvare[modificare sursă]

O observaţie foarte bună este această frază scrisă de dvs. „ am constatat că şi unele surse se contrazic între ele”. Din această cauză este absolut necesar să fie trecut autorul, lucrarea şi anul când a apărut această lucrare.

Cum zic eu că ar trebui să apară articolele.

1. Ar trebui să fie un articol pentru ordin, familie, gen.

2.Ordinul şi familia să fie scrise în latină.

3.Dacă genul are şi o demunire poulară această denumire va trebui să fie titlul articolului.

4.Apoi să se arăte că în această denumire sunt cuprins mai multe specii de plante şi să fie enumerate aceste specii de plante.

5. Pentru fiecare specie dacă sunt suficiente date ar trebui să fie un articol separat.

Referitor la faptul că mai mulţi autori se contrazic reciproc acest lucru trebuie aratat în articol.

Acum pe care autor îl luăm ca etalon şi pe care îi considerăm că au păreri diferite. Lucru acesta este extrem de greu. Un utilizator are o carte altul o alta. Fiecare va căut şi va crede că autorul său este cel care trebuie luat ca etalon. Aici încep problemele. Rezolvarea ar fi folosind anumite criterii. Un criteriu ar fi anul de apariţie al cărţii. Cărţile mai recente sunt preferabile. Apoi un alt criteriu este ce arie acoperă lucrarea respectivă. Preferabile ar fi lucrările de tipul Flora României, care cuprind absolut toate speciile de plante de pe teritoriul României. dacă se ia ca etalon Flora României, se va spune că este o lucrare cam veche.

Problemele ar continua.


Concret ce se poate face

a) Să fie o clasificare unică a plantelor. Teoretic este găsită şi aprobată de comunitare această sursă de clasificare [1] Propunere. Dar din cauză că nu am cartea nu am putut deât să fac clasificarea parţial [2].

b) să fie un articol pentu ordinm familie, gen şi specie (dacă sunt suficiente date).

C) pentru a evita confuziile să fie folosită şi pentru gen denumirea în latină, iar denumirea populară să fie trecută în paranteză, căci în mod sigur vor fi mai multe denumiri populare dar este o singură denumire ştiinţifică.

Voi mai reveni


--Jean (discuţie) 23 septembrie 2008 23:27 (EEST)[răspunde]