Discuție:Catedrala Mitropolitană din Sibiu

Supraîncărcarea cu imagini

Smigelschi a terminat lucrarea în 1905 și a murit de-abia în 1912. Ficțiunea că Smigelschi nu ar fi terminat pictura a servit doar drept motiv pentru împopoțonarea picturii în anii 1960. Preluarea unor informații în mod necritic nu este ceva prea bun. Încărcarea articolului cu imagini prea multe face parte din aceeași linie de gândire. --Mihai Andrei (discuție) 20 martie 2012 10:57 (EET)

Aceasta este opinia ta. Eu cred altceva. --Cezarika1 20 martie 2012 10:59 (EET)

Este ceea ce scrie profesorul Sabău în cartea despre Smigelschi. Păcat că ai scos imaginile cu pictura din 1905 din corpul articolului, căci ea redă fidel ceea ce se numește Zeitgeist, adică spiritul epocii în care a fost construită catedrala. Pictura din anii 1960 reprezintă un regres artistic. În această ordine de idei, cred că ar fi corect ca cititorului să-i sară în ochi ceea ce este valoros și autentic, nu contrafăcut. --Mihai Andrei (discuție) 20 martie 2012 11:10 (EET)

Eu îl consider pe Iosif Kober un mare pictor, îmi pare rău de faptul că vorbești astfel despre el. Eu nu am șters imagini cum ai făcut-o tu (erau numai vreo 20 cu totul, vezi articolele domnului Țetcu unde sunt vreo 100 inclusiv fotografii ale unor reproduceri după icoanele lui I. Protcenco), ci le-am mutat în galerie pentru a nu suprasatura textul și a permite vizualizarea lor doar pentru cei interesați de imagini. În altă ordine de idei, opiniile diferă, chiar și cele ale criticilor. Voi șterge textul că Smigelschi nu a terminat pictura pentru că dă loc la interpretări. --Cezarika1 20 martie 2012 11:21 (EET)

Pictarea fiecărui centimetru pătrat dintr-o biserică este contraproductivă, deoarece ia din monumentalitate. Chiar Smigelschi a realizat planurile pentru pictarea Catedralei din Blaj - din fericire planurile nu au fost puse în practică, așa încât în cupola catedralei blăjene putem admira pictura de secol XVIII a lui Iacob Zugravul din Rășinari. Cercetătoarea Ana Dumitran a atras atenția într-un studiu că la începutul sec. al XX-lea câțiva clerici și intelectuali uniți îi puseseră gând rău. Acuma referitor la Catedrala din Sibiu, regresul artistic este vizibil cu ochiul liber. Nu-ți trebuie nici un ghid ca să distingi opera inițială de cea secundară. Ca să o spun direct, după umplerea pereților cu pictură, catedrala arată ca o sorcovă. De la o catedrală a burgheziei de religiune greco răsăriteană din Sibiu a ajuns o expresie a țărăniei cu patru clase din același loc. Aceasta este realitatea, tare mi-ar plăcea să pot scrie altfel. La toată contrafacerea catedralei a pus capac vitraliul acela de deasupra intrării, o replică stângace a Sfintei Treimi a lui Andrei Rubliov. Se va fi gândit mitropolitul Streza că astfel întărește programul artistic al catedralei, însă nu a făcut decât să-l înstrăineze de începuturi. Punctual vorbind și referindu-mă strict la articolul nostru, precizarea că Ludoșul ar fi în apropierea Sibiului este o forțare, căci distanța de la Ludoș la Sibiu este de 47 de km, iar localitatea respectivă nu făcea parte pe vremea lui Smigelschi din comitatul Sibiu, ci din comitatul Alba. Distanța față de Blaj este de 41 de km. Oricum, Octavian Smigelschi a venit pentru concursul pictării catedralei sibiene tocmai de la Budapesta, așa încât precizarea cu Ludoșul nu face decât să inducă în eroare (cititorul este înclinat să creadă că Smigelschi ar fi fost luat ca pictor al catedralei din Sibiu pentru că era de aproape, ceea ce este de două ori fals). Cu privire la imaginea din capul articolului, este preferabilă aceasta Fișier:Catedrala mitropolitana din Sibiu.jpg, făcută de Cezar, pentru că perspectiva este mai bună. Cealaltă, Fișier:06 Sibiu-Hermannstadt Orth.Kathedrale.jpg, induce în eroare deoarece simulează axa perpendiculară (90 de grade), dar mijloacele tehnice ale aparatului nu o suțin, așa încât turnurile apar strâmbe, de parcă ar fi răsucite. Nu degeaba am înlocuit poza făcută de Otto Schemel cu cea realizată de Cezar Suceveanu, însă Cezar - ori din modestie, ori din alt motiv - a readus poza distorsionată a celuilalt. În această ordine de idei, insist pentru revenirea la poza făcută de Cezar. Cu privire la faptul că articolele domnului Țetcu sunt adesea suprasaturate cu imagini, subscriu la observație. --Mihai Andrei (discuție) 20 martie 2012 18:51 (EET)

Ok, să luăm pe rând.

• 1) ideea cu pictarea fiecărui centimetru e corectă; la Iași, spre exemplu, în afară de bisericile "albe", există și biserici (printre care și Catedrala Mitropolitană) care au vreo 10 icoane pictate pe pereții laterali plus cupola naosului și pereții altarului, restul pereților fiind zugrăviți cu o singură vopsea. Pe de altă parte, în bisericile catolice pictura interioară este eliminată astăzi aproape în întregime (ceea ce reduce bisericile catolice la simple clădiri cu rol de cult cum sunt casele de rugăciune ale pocăiților) și în unele cazuri s-a apelat la kitch-uri cu mozaic. Între bisericile pictate și cele nepictate le prefer indiscutabil pe cele pictate.
• 2) nu sunt de acord cu formularea că biserica mitropolitană din Sibiu este o catedrală a țărăniei cu patru clase pentru că nu cred că a fi țăran e ceva rău.
• 3) voi corecta precizarea originii ludoșane a pictorului; ideea era alta: nici că pictorul nu a fost ales pentru că era localnic, nici că Ludoșul nu făcea parte din comitatul Sibiu. Pictorul era din zonă, familiarizat cu locurile, un om apropiat de oraș și nicidecum un venetic, chiar dacă venea de la Budapesta.
• 4) sigur că aș prefera fotografia mea, este o perspectivă naturală, chiar dacă m-am crăcănat pe sub niște stâlpi și prin ganguri ca s-o realizeze. Poza anterioară și cea a lui Schemel nu sunt naturale, catedrala nu va fi niciodată văzută astfel de un turist care merge pe strada Mitropoliei. Strada Mitropoliei este îngustă, sunt clădiri care obturează unghiurile de fotografiere și asta cred că e cea mai bună perspectivă găsită la momentul actual. Dacă eventual s-ar demola vreo clădire istorică din apropiere, poate că s-ar găsi un unghi mai bun. Oricum, perspectiva vestică nu este una dintre cele mai bune perspective, sud-vestul sau sudul ar fi mai bune, dar sunt aproape imposibil de realizat. Dacă insiști, voi repune fotografia mea. --Cezarika1 21 martie 2012 09:01 (EET)

Bineînțeles că țărănia nu e ceva rău, dacă e la locul ei. Când însă orașul se transformă într-un mare sat, atunci ceva nu este în ordine. Ca o tristă ilustrare a suburbanului mutat la oraș, câteva fotografii pe care le-am făcut săptămâna trecută. Este vorba despre vechiul cimitir evreiesc din Sibiu, vandalizat de o parohie creștin (?) ortodoxă (?!), care a pus ochii pe terenul respectiv, ca să-și extindă construcțiile. Fișier:Sibiu cimitir evreiesc1.JPG, Fișier:Sibiu cimitir evreiesc2.JPG, Fișier:Sibiu cimitir evreiesc3.JPG, Fișier:Sibiu cimitir evreiesc4.JPG, Fișier:Sibiu cimitir evreiesc5.JPG. --Mihai Andrei (discuție) 21 martie 2012 10:50 (EET)

Pictarea Catedralei s a realizat intre anii 1904 - 1905, din pacate lucrarile s au oprit dupa pictarea iconostasului, cupolei si a pandantivilor. A urmat o perioada in care catedrala a ramas nepictata ci doar avand pictate diferite modele geometrice pana cand mitropolitul Nicolae Colan a incput din nou pictarea acesteia. Parerea mea ca pictura lui A Demian e mult mai dazastruoasa decat cea a lui I Keber care a incercat sa se armonizeze cat de cat cu pictura lui Smigelschi. Alexchituta

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• ROU SB Sibiu CoA.svg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 14 iunie 2022 06:22 (EEST)