Discuție:Biserici de lemn din Maramureș

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 19:17 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 5 februarie 2007 13:05 (EET)[răspunde]

Pixi, ai dreptate. Scrie undeva în lucrarea profesorului Vasile Drăguț despre arhitectura în Transilvania. Pe de altă parte, informația este atât de elementară, încât faptul că nu am găsit răgaz să indic sursa, mi se pare o chestiune destul de formală. Am să-l trec totuși pe Drăguț. --Mihai Andrei 18 iulie 2007 20:13 (EEST)[răspunde]

Biserici din Ucraina[modificare sursă]

Buna ziua,

Tot cercetand grupul de biserici romanesti din Maramuresul ucrainean, am observat ca exista cel putin una pe care ati omis-o in lista. E vorba de cea din satul Novoselytsia de langa Hust. Iata detalii despre ea aici: http://www.derev.org.ua/zakarp/novoselytsia_e.htm - e destul de evident ca face parte din grupul de biserici maramuresene... Sunt deci, doar cele 18 din lista de aici, singurele biserici romanesti de lemn din Maramuresul ucrainean ? Iata, eu am gasit cel putin una care nu este pe lista si are toate atributele necesare...

P.S. Iar din site-ul http://www.woodenchurches.com.ua aflam si despre altele similare, care nu sunt intre cele 18 puse de dvs (unele din ele inca existente). --Madalinfocsa (discuție) 19 februarie 2010 20:00 (EET)[răspunde]

P.S. 2 Deasemenea, sunteti sigur ca biserica din Poienile de sub Munte poate fi inclusa in aceste pagini, care trateaza numai bisericile romanesti de lemn ? Ea are un stil diferit, tipic rutean, si e facuta de o comunitate de ucraineni din cate stiu... --Madalinfocsa (discuție) 22 februarie 2010 10:03 (EET)[răspunde]

Intenția inițială a acestui articol a fost una de sinteză, care să surprindă un un grup cu trăsături distincte, mai vechi, local. Este însă probabil necesar ca articolul să-și schimbe conținutul spre toate bisericile de lemn ridicate în regiunea istorică până la 1918, îndiferent de trăsături. Așa va fi mai ușor pentru toată lumea să înțeleagă complexitatea fenomenelor locale. Biserica din Novoselytsia din legătura de mai sus nu este în Maramureș ci în Ugocea foarte asemănătoare celor din Dobřikov, Cehia, și Krajnykovo, în Maramureșul de nord. Mai există un sat cu numele Novoselytsia pe valea Izei Negre, în sus de Hust, unde biserica nu mai există. O altă biserică de lemn a existat în satul cu același nume, Novoselytsia, mai sus de Teceu, pe Taras, în listă sub forma românească de Nereșnița. Biserica a ars în 2003. Vezi mai multe despre bisericile de lemn din Maramureș, inclusiv despre cele trei Novoselytsia și cea din Poienile de sub Munte, în lucrarea Tracing a Sacred Building Tradition. Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramures until the Turn of the 18th Century..--Albabos (discuție) 2 martie 2010 15:29 (EET)[răspunde]

Sm corectat, deci, articolul cu biserica din Neresnita. Curios ca+mi descarcasem in calculator demult pdf'ul cu lucrarea dvs, dar nu am avut timp sa-l studiez. Imi fac mea culpa pt confuzia cu Poienile de sub Munte din comentariile la articolul principal. Vad ca totusi ati inclus-o... In concluzie, vad ca sunteti de parere ca articolele sa contina orice stil de biserica, si numai de pe teritoriul Romaniei... Personal nu sunt de acord, pt ca asa lasam deoparte multe biserici care fac corp comun cu unele din tara. Si nu e numai cazul celor romanesti din Maramuresul ucrainean, ci si al celor romanesti din Bucovina de nord. Pe de alta parte, spuneti ca daca prezentam bisericile de peste granita ar trebui sa le punem pe toate din statele respective. Dar e foarte evident ca cele cateva biserici romanesti ramase in afara granitelor sunt parte din patrimoniul cultural romanesc si nu ar trebui lasate pe dinafara de acest studiu, doar pt ca mana unor dictatori sau niste tratate omenesti au trasat granite, ulterior coagularii fenomenelor locale care au dus la construirea acelor monumente ! Si un argument in plus: Articolul e in limba romana, se urmareste promovarea in randurile publicului roman. Pe cititorii acestor articole ii intereseaza mult mai putin bisericile de stil rutean, rusesc sau polonez de aiurea, sunt sute si sute in restul Europei.

As propune un gen de compromis de felul acesta: 1. Sa fie tratate toate bisericile de lemn, de orice stil/natie/confesiune, aflate in granitele actuale ale Romaniei 2. Din afara granitelor actuale ale statului roman, sa ne limitam doar la "prelungirile" grupurilor locale de biserici romanesti, respectiv: - cele ridicate de comunitatile de romani in Maramuresul istoric si Ugocea-Bereg; - cele ridicate de comunitatile de romani in nordul Bucovinei si Herta; - cele ridicate de comunitatile de romani in Basarabia istorica (cu precizarea de la caz la caz, cariu stat apartin actual - Rep.Moldova sau Ucraina) 3. Eventual pe termen lung, in perspectiva, ar putea fi introduse si biserici de peste granite, dar doar cele ridicate de alte comunitati etnice care apartin in principal Romaniei de azi (de exemplu lipovenii sau secuii), si nu altor atate. Spre exemplu s-ar putea prezenta eventuale biserici de lemn lipovenesti din sudul Basarabiei sau nordul Bucovinei, ca o continuare peste granita a patrimoniului acestor minoritati, aflat in principal intre granitele Romaniei. Nu e mai corect asa ? --Madalinfocsa (discuție) 5 martie 2010 19:25 (EET)[răspunde]


Stilul arhitecturii[modificare sursă]

Unele surse, mai vechi ce-i drept, incadreaza bisericile de lemn din Maramureș stilului gotic.

Am vazut ca de multa vreme studiile nu mai continua aceasta idee, venita probabil din lurarea lui Haas și Schulcz din 1866, care considera tehnica si arhitectura acestor bicerici ca o dovada a influentei colonistilor germani.

Ar fi de mare folos ajutorul domnului Albabos in clarificarea acestui aspect.

--Morosanul (discuție) 16 iulie 2010 10:59 (EEST)[răspunde]