Sari la conținut

Dimitrie Motaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dimitrie Moțaș
Date personale
Născut1879 Modificați la Wikidata
Decedat1942 (63 de ani) Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral  Modificați la Wikidata

Dimitrie (Dumitru) Motaș (n. 17 octombrie 1879 – d. 1942) a fost un general român.

Funcții deținute

[modificare | modificare sursă]
  • 28 octombrie 1918 - În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.D. nr. 3179, în cadrul Secției a II-a Istoric și Etape se regăseau două birouri - Biroul 3 Istoric, era condus de locotenent-colonelul Dumitru Motaș
  • 11 martie 1919 - Șeful Biroului Istoric în cadrul M.St.M.
  • 1919 – 1922 - Atașat militar la Belgrad (Iugoslavia),
  • 1 ianuarie 1922 - 1 mai 1923 - Atașat militar la Budapesta,
  • 13 iulie 1931 - 26 noiembrie 1931 - Președinte al Consiliului de Conducere al Muzeului Militar Național,
  • 1933 - Secretar general al Ministerului Apărării Naționale,
  • 20 noiembrie 1934 – 3 mai 1935 - Comandant al Corpului 6 Armată Cluj (Divizia 4 Infanterie),
  • Membru în Consiliul Superior al Armatei Române,
  • Membru în Comitetul de direcție al revistei "România Militară",
  • 1936 – 1939 - Director al Revistei Artileriei,
  • 1937 - Inspector General Inspectoratului General al Armatei I,
  • 11 septembrie 1939 - Comandantul "Grupului de Armate Est",
  • 1939 – 1940 - Subsecretar de Stat la Consiliul de Coroană.

În conformitate cu acordurile și convențiile militare ale Micii Înțelegeri, România a trimis atașați militari la Belgrad, iar apoi și la Budapesta. Între 1919 - 1927 a activat, în această calitate, colonelul Motaș Dumitru, caracterizat de superiorii săi ca "Foarte inteligent sub aspectul unei firi calme, deosebite, cu o mare putere de muncă rodnică și metodică". În activitatea desfășurată la Belgrad, și prin faptul că avea "o situațiune excelentă în corpul diplomatic și în cercurile politice și militare sârbești" a reușit să trimită în țară "informații prețioase" privind politica internă și externă a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor; politica militară; organizarea armatei și poliției; de asemenea, a urmărit cu atenție politica militară dusa de Ungaria (începând cu 1 mai 1923 a îndeplinit și funcția de atașat militar la Budapesta), informând prin rapoarte asupra activităților statului cu privire la dezvoltarea industriei militare și capacitatea de luptă a armatei ungare.

Grade Militare

[modificare | modificare sursă]

Grade: sublocotenent - 01.07.1899, locotenent - 10.05.1903, căpitan - 10.05.1909, maior - 14.03.1916, locotenent-colonel - 01.04.1917, colonel - 01.04.1919, general de brigadă - 25.03.1928, general de divizie - 15.04.1933.

  • 1934 - general de corp de armată
  1. ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.