Dietrich I de Luzacia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Dietrich I (Theodoric) (n. cca. 1118 – d. 9 februarie 1185) a fost markgraf de Luzacia (Orientalis marchio) de la 1156 până la moarte.

Dietrich a fost cel de al doilea fiu care i-a supraviețuit lui Conrad din Casa de Wettin, markgraf de Meissen și de Luzacia, de la care a moștenit teritoriul luzacian, inclusiv Eilenburg și Landsberg în 1156, în timp ce fratele său mai mare Otto cel Bogat a preluat Meissen.

Dietrich a fost căsătorit cu Dobroniega, fiică a ducelui Boleslav al III-lea de Polonia. Cu aceasta a avut un fiu, care însă a murit înaintea lui, și o fiică, devenită călugăriță. Fiul său ilegitim Dietrich, avut cu o amantă pe nume Cunigunda, contesă văduvă de Plötzkau, a fost legitimat în 12 mai 1203 și a putut astfel deveni episcop de Merseburg în 1204.

Deși Dietrich se autointitula "markgraf de Landsberg", o entitate politică care să corespundă acestei regiuni nu a fost stabilită înainte de 1261, odată cu markgraful Henric al III-lea de Wettin. În 1165, Dietrich a întemeiat abația de Dobrilugk. El a fost un ferm susținător al împăratului Frederic I Barbarossa în cadrul campaniei din 1157 împotriva ducelui Boleslav al IV-lea Kedzierzawy de Polonia, ca și în timpul conflictului cu dinastia Welfilor, condusă de Henric Leul.

Dietrich a murit la Petersberg, unde a fost și înmormântat. Marca sa a fost preluată de fratele său, Dedi de Groitzsch (ca Dedi al III-lea).

Surse[modificare | modificare sursă]