Dibbuk
În mitologia evreiască, un dibbuk (în idiș דיבוק din verbul ebraic דָּבַקדָּבַק dāḇaq cu sensul „a se atașa” sau „a se lipi”) este un spirit malefic posedant considerat a fi sufletul despărțit al unei persoane decedate. Se presupune că acest spirit părăsește organismul gazdă odată ce și-a îndeplinit obiectivul, uneori în urma unui exorcism.[1][2][3]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]„Dibbuk” este o abreviere a expresiilor דיבוק מרוח רעה dibbūq mē-rūaḥ rā'ā (dibuk miruakh raá - „alipirea unui spirit malefic”) sau דיבוק מן החיצונים dibbūq min ha-ḥīṣōnīm (dibuk min hahitzonim - „dibbuk din afară”), cu referire la un spirit malefic care posedă un om. „Dibbuk” provine de la cuvântul ebraic דִּיבּוּקדִּיבּוּק dibbūq care înseamnă „actul lipirii” și este o forma nominală derivată din verbul דָּבַק dāḇaq (davak) care înseamnă „a se atașa” sau „a se prinde”.[4]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Acest termen apare pentru prima dată în câteva scrieri din secolul al XVI-lea,[5] dar a fost ignorat de cercetările academice până când piesa Dibbuk a lui S. Anski l-a popularizat în cercurile literare. Relatările anterioare ale posedării (cum ar fi cea a lui Iosephus) s-au referit mai degrabă la o posedare demonică decât la posedarea de către fantome.[6] Aceste relatări au determinat creșterea conservatorismului iudaic în rândul populației ca o măsură preventivă. De exemplu, s-a sugerat că o mezuză realizată neglijent sau o îndoială cu privire la trecerea lui Moise prin Marea Roșie făcea o gospodărie să devină vulnerabilă față de posedarea de către un dibbuk. Există relatări numeroase referitoare la acest gen de posedare cu detalii foarte precise de nume și locații. Se spune că rabinul Joel Teitelbaum, Satmarer rebbe (1887-1979), l-ar fi sfătuit pe un individ care susținea că este posedat să consulte un psihiatru.
Piesa lui Anski este o creație literară semnificativă a teatrului idiș și a fost adaptată de mai multe ori de scriitori, compozitori și alți artiști, inclusiv Jerome Robbins/Leonard Bernstein și Tony Kushner. În această piesă o tânără mireasă este posedată de fantoma bărbatului care s-a îndrăgostit de ea și a decedat, după ce a fost silită de tatăl ei să se căsătorească cu un altul, fiu al unui om bogat.
Există în mitologia evreiască și alte forme de transmigrare a sufletului. În contrast cu dibbuk-ul, ibbur-ul (cu sensul de „impregnare”) este o posedare pozitivă, care are loc atunci când un suflet intră temporar într-un corp. Acest lucru se face întotdeauna cu acordul gazdei, astfel că sufletul poate realiza o mițvá. Conceptul cabalistic ghilgul (în ebraică גלגול הנשמות - reîncarnare sau metempsihoză, literalmente „rotire”) susține ideea că un suflet trebuie să trăiască încarnat în mai multe vieți înainte de a câștiga înțelepciunea necesară pentru a se reuni cu Dumnezeu.
În literatura psihologică dibbuk-ul a fost descris ca un sindrom de isterie.[7]
În mediile artistice
[modificare | modificare sursă]Teatru
[modificare | modificare sursă]- piesa Dybbuk de dramaturgul idiș S. An-ski
Film
[modificare | modificare sursă]- Filmul polonez Dybuk (1937) al lui Michał Waszyński, inspirat din piesa idiș a lui S. Anski, este considerat unul dintre filmele clasice ale cinematografiei idiș.[8]
- Dibbuk-ul apare ca antagonist principal în filmele de groază The Unborn - Misterul gemenilor (2009) și The Possession (2012).
- În comedia Dragoste și moarte (1975), satiră a literaturii ruse realizată de Woody Allen, Boris (Allen) flirtează cu Sonja (Diane Keaton), care a venit cu negustorul de pește cu care urmează să se căsătorească. Logodnica acceptă avansurile lui Boris, ceea ce-l determină să o întrebe pe Sonja: „Era necesar să aduci dibbuk-ul?”
Comedia neagră A Serious Man (2009) a fraților Coen începe cu povestea unui cuplu care-l suspectează pe rabinul aflat la cină în casa lor că este un dibbuk.
- Filmul Demon al lui Marcin Wrona este povestea unui mire posedat de un dibbuk în noaptea de dinaintea nunții.
Literatură
[modificare | modificare sursă]- În romanul La Danse de Gengis Cohn (1967) al lui Romain Gary directorul unui lagăr de concentrare este bântuit de dibbuk-ul uneia dintre victimele sale.[9]
- În romanul The Dyke and the Dybbuk (1993) al lui Ellen Galford taximetrista lesbiană Rainbow Rosenbloom este bântuită de un dibbuk feminin ca urmare a unui blestem aruncat asupra unui strămoș al ei cu 200 de ani mai înainte.
- Dibbuk-ul apare în romanul de ficțiune The Inquisitor's Apprentice (2011) de Chris Moriarty.[10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ A Psychoanalytic History of the Jews, by Avner Falk, p.538, Fairleigh Dickinson Univ Press, 1996
- ↑ „Dybbuk”, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ↑ "Dibbuk", Encyclopedia Judaica, by Gershom Scholem.
- ↑ See A. Sáenz-Badillos & J. Elwolde, A History of the Hebrew Language, 1996, p. 187 on the qiṭṭūl pattern.
- ↑ Spirit Possession in Judaism: Cases and Contexts from the Middle Ages to the Present, by Matt Goldish, p.41, Wayne State University Press, 2003
- ↑ Tree of Souls:The Mythology of Judaism, by Howard Schwartz, pp. 229–230, Oxford University Press, 1 Nov 2004
- ↑ Billu, Y; Beit-Hallahmi, B (). „Dybbuk-Possession as a hysterical symptom: Psychodynamic and socio-cultural factors”. Israel Journal of Psychiatry and Related Science. 26: 138–149. PMID 2606645.
- ↑ „The Dybbuk”. The National Center for Jewish Film. Accesat în .
- ↑ Schwartz, Howard (). Reimagining the Bible: The Storytelling of the Rabbis. Oxford University Press. ISBN 9780195104998.
- ↑ Bird, Elizabeth. „Books About Young Crimefighters in New York” (în engleză). Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- J.H. Chajes, Between Worlds: Dybbuks, Exorcists, and Early Modern Judaism, University of Pennsylvania Press, Aug 31, 2011.
- Rachel Elior, Dybbuks and Jewish Women in Social History, Mysticism and Folklore, Urim Publications, 1 Sep 2008.
- Fernando Peñalosa, The Dybbuk: Text, Subtext, and Context. Jan 2013.
- Fernando Peñalosa. Parodies of An-sky’s The Dybbuk. Nov 2012
- Yosl Cutler, The Dybbuk in the Form of a Crisis, In Geveb, Mar 2017.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- "The Dybbuk" by Ansky Jewish Heritage Online Magazine
- Spiritual Possession and Jewish Folklore
- Encyclopædia Britannica