Dealul Măgura

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dealul Măgura
Altitudine389 m
Localizare Republica Moldova
Lanț muntosPodișul Moldovei Centrale
Coordonate47°29′22″N 27°53′05″E / 47.48944°N 27.88472°E
Localizare pe hartă
Dealul Măgura se află în Moldova
Dealul Măgura
Dealul Măgura (Moldova)

Dealul Măgura se află în raionul Ungheni, pe moșia satului Țâghira. Fiind situat la intersecția a două zone naturale, este geomorfologic izolat de terenurile adiacente. Dealul se deosebește evident de relieful înconjurător, diferența de altitudini depășind 150–200 m. Altitudinea absolută a Măgurii este de 388,8 m și mult timp (până la precizarea altitudinii dealului Bălănești – 429,5) se considera cea mai mare înălțime în Basarabia [1]. Dealul Măgura se mai evidențiază și prin movila (tumul) a cărei înălțime constituie 14 m, construită pe platoul predominant. Când și cine a construit tumulul – nu se știe. Versiuni sunt câteva, printre care se crede că tumulul ar fi o necropolă sau un mormânt militar al nomazilor sau ar putea fi folosită la transmiterea semnalelor de alarmă [2]

În anii 60–80 pe vârf a fost construită o piramidă geodezică, actualmente demontată și înlocuită cu o cruce de piatră. Această cruce a fost instalată de locuitorii din localitățile adiacente în perioada postbelică. În perioada sovietică, crucea a fost scoasă și îngropată în corpul tumulului, fiind restabilită după declararea independenței. Versanții sunt deformați de alunecări, actualmente preponderent ocupate de plantații silvice. Învelișul de sol inițial a fost deteriorat totalmente, fiind transferat în corpul tumulului. Deoarece versanții care înconjoară dealul sunt abrupți și deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului [1].

Cercetările arheologice efectuate în 1995 de către Veaceslav Bicbaev au descoperit aici o așezare eneolitică din cultura Cucuteni-Tripolie, fragmente mici de ceramică, dar și un vas piriform cu patru figurine, ce erau reprezentări decorative feminine. Pe vârful movilei au mai fost dezgropate o strachină și o cupă, iar în preajma Măgurei s-a găsit o spadă bine păstrată, datând cu veacul al XV-lea. În perioada interbelică pe vârful Movilei Măgura a fost instalată o cruce, ce a fost dărâmată mai apoi de sovietici. În locul ei a fost ridicat un observator de lemn ce nu s-a păstrat până în zilele noastre, iar astăzi la locul său inițial este reinstalată o cruce acoperită cu inox [2].

Patru sate megieșe și-au format denumirea având ca bază Movila Măgura - Măgurele (Ungheni), Măgura (Fălești), Măgura Nouă (Fălești) și Slobozia Măgura (Sângerei).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Site oficial (arhivat)
  • Ursul, Silvia (). „Măgura”. Revista NATURA. Accesat în . 

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ursu, A; Vladimir, P; Marcov, I. Măgura – fenomen geomorfologic și peisagisctic. Mediul Ambiant, NR.3 (33), iunie 2007, p. 1 - 3. Accesat 25 iunie 2011.
  2. ^ a b Elena Vrancean-Șterbate. Movila Măgura și crucea de pe ea. stiripozitive.eu.