Dârja, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Darja)
Jump to navigation Jump to search
Dârja
—  Sat  —
Dârja
Dârja
Dârja se află în România
Dârja
Dârja (România)
Dispunerea localității în România
Coordonate: Coordonate: 47°0′59″N 23°35′42″E / 47.01639°N 23.59500°E / 47.01639; 23.5950047°0′59″N 23°35′42″E / 47.01639°N 23.59500°E / 47.01639; 23.59500

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Panticeu

SIRUTA 58892
Atestare 1340

Altitudine 353 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 236 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 407448
Prefix telefonic +40 x64[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Dârja (în maghiară Magyarderzse) este un sat în comuna Panticeu din județul Cluj, Transilvania, România.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Satul are două biserici situate în mijlocul vechii vetre a satului. Biserica reformată datează din sec. XIII-XIV, iar biserica ortodoxa din sec. XVI-XVII. O legendă locală spune că la trecerea mongolilor prin acest sat, probabil sec. XIV, femeile și copiii s-au ascuns în capela bisericii reformate. Au fost însa descoperiți și luați prizonieri sau uciși.

În 1910, erau 922 de locuitori din care 737 români, 127 maghiari, 56 țigani, iar două familii au fost germani.

În 2002, erau 246 de locuitori din 213 români, 26 țigani și șapte de naționalitate maghiară.

Dârja în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Castelul de la Dârja[modificare | modificare sursă]

În satul Dârja (din comuna Panticeu, judetul Cluj) mai dăinuie încă un vechi conac, numit de localnici « Castelul ». Este un punct de întâlnire al istoriei cu prezentul, o mărturie a trecutului care se încăpățânează să rămână în picioare, în pofida vârstei clădirii (circa 300 de ani). A rămas marea mândrie a comunei.

Se spune despre castel că a fost construit în secolul al XVII-lea. Oricum este absolut sigur că a fost mărit și renovat în anul 1898 de către Baronul Jozsef Miklosy. Este o clădire impunătoare, pe un singur nivel, complet simetrică, ce domină centrul satului cu cele două turnuri ale sale.

O mică anecdotă : baronul a vrut să se căsătorească cu o femeie de origini modeste, dar părintii săi s-au opus. S-a căsătorit totuși cu aleasa sa, a cumpărat conacul și l-a mărit, transformându-l în timp într-un loc sublim pentru a arăta părinților săi de ce era în stare, fără ajutorul lor. Au avut împreună 3 copii (2 fete și un băiat) și au fost fericiți. Până la confiscarea conacului de către statul comunist.

Toate camerele erau decorate cu fresce. Iar în spatele casei se găsea o gradină de iarnă cu geamuri foarte mari.

În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv) s-a instalat în turnul din dreapta al casei.

Se mai spune că înainte de a fi cumpărat în 2005 de câțiva speculatori imobiliari, conacul a fost vizitat de Muzeul Brukenthal din Sibiu care se gândea să îl achiziționeze, dar speculatorii au fost mai rapizi, motivați de perspectiva unui profit gras.

De-a lungul timpului conacul a fost modificat mai mult în interior, pentru că după confiscarea sa de către statul roman a fost succesiv : primărie, grădinița, scoală primară, postă, centru al CAP, bar sătesc.

Cumpărat de un cuplu franco-român în 2009, Conacul de la Dârja este astăzi locuit și salvat.

Până la renovarea integrală a clădirii vor mai trece câțiva ani. Proprietarii actuali vor să îi redea strălucirea de acum o sută de ani, prin organizarea de evenimente artistice și culturale.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (help). 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]