Dan Constantin Mihăilescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Dan Constantin Mihăilescu (n. 13 ianuarie 1938, Buzău - d. 10 martie 2021, Ploiești) a fost un călăreț român, campion național și internațional de călărie între anii 1954-1971.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut pe 13 Ianuarie 1938 în orșul Buzău, unde a urmat cele 7 clase elementare, la Școala nr. 2 (azi nr. 1), terminare in anul 1952.

Din cauza părinților nu a putut să urmeze școala și totuși cu relații sus puse, în anul 1953 a dat examen de admintere la școala Medie Tehnică de Chimie din București, str. Batiște. După circa 2 ani, școlile medii tehnice au fost desfințate și a fost obligat sa se ducă la școala profesională, unde a refuzat datorită faptului că se apucase de sport de performanță.

În anul 1954, pe 15 Ianuarie, a fost selecționat la lotul de tineret al țării pentru a învăța tainele echitației, la manejul armatei "C.C.A." din București, Calea Plevnei azi Steaua.

În anul 1959 și 1960 a satisfăcut stagiul militar. Din cauza situației familiale fiind repartizat la D.G.S.M. (la muncă), cu toate că era sportiv de performanță și campion național fiind solicitat cu scrisori de recomandare de către cluburile "Steaua" și "Dinamo"

În anul 1961, după lăsarea la vatră, a fost solicitat de către antrenorul echipei de călărie "Petrolul" Ploiești.

A intrat în serviciu la Rafinăria Brazi Ploiești, unde făcuse o școală de specializare în surse radioactive I.F.A., în același timp și Liceul Teoretic.

În anul 1971, tot din cauza situației familiale i sa oprit pașaportul și cu această ocazie lăsându-se definitiv de sport, dupa 17 ani, cu toate că era în Lotul României, conform ziarelor atașate la "Cartea de Aur".

Între ani 1986 - 1989 a fost plecat cu serviciul în U.R.S.S., în deșertul Karaum.

În anul 1990, la vârsta de 52 de ani, a ieșit la pensie din Combinatul Petrochimic Brazi Ploiești.

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Felix Țopescu, Călăreți, obstacole, victorii, Editura Sport-Turism, București, 1978, pag. 134
  • Emanuel Fîntîneanu, Nicolae Șerbănescu, Calul, prietenul meu, Editura Ceres, București, 1982, pag. 269, 286-291