Constantin Tomașciuc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Constantin Tomaszczuk)
Constantin Tomașciuc
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Cernăuți, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Viena Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicancer la stomac Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiedeputat
Activitate
Alma materUniversitatea Națională „Ivan Franko” din Liov[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Constituțional[*]  Modificați la Wikidata

Constantin Tomașciuc (scris și Tomaszczuk; n. , Cernăuți, Imperiul Austriac – d. , Viena, Austro-Ungaria) a fost un profesor de drept, care a fost ales deputat în Dieta Bucovinei și în camera deputaților a Consiliului Imperial din Viena în perioada 1871-1889.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Constantin Tomașciuc din Cernăuți

S-a născut la Cernăuți la 13 martie 1840 într-o familie de religie greco-ortodoxă, mama sa fiind româncă, iar tatăl rutean.

Studii[modificare | modificare sursă]

După școala primară a absolvit la 31 iulie 1857 Obergymnasiumul din Cernăuți. Tot în același an s-a înscris la Universitatea din Lemberg, unde a urmat cursurile de drept, filozofie și istorie. În anul 1861 a absolvit Facultatea de Drept, iar la 16 august 1864 a obținut doctoratul în drept.

A lucrat 5 ani ca jurist la Sibiu.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

A fost deputat în Dieta Bucovinei și în camera deputaților a Consiliului Imperial din Viena în perioada 1871-1889.

Activitatea didactică[modificare | modificare sursă]

Placă memorială din Viena (Pelikangasse)

A fost primul rector al Universității Franz Joseph din Cernăuți. Profesor de drept civil, drept comercial și cambial și de filozofia dreptului.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vasile Lipan, Alma Mater Cernautiensis, Editura Farmaceutică, București, 1999, p. 6.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]