Sari la conținut

Coeficient de inteligență

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți IQ.
Curba gausiană a coeficientului de inteligenţă

Coeficient de inteligență sau IQ (în original, acronimul expresiei intelligence quotient) reprezintă un concept și un scor derivat din diferite teste standardizate prin care se încearcă măsurarea inteligenței. Coeficientul de inteligență indică nivelul de inteligență al unei persoane.[1] Coeficientul mediu de inteligență al unui om este 100. Cel mai mare factor IQ cunoscut astăzi al unui om depășește 240.

William Stern a definit inteligența ca aptitudinea generală a individului de a-și adapta conștient gândirea unor cerințe noi: ea este capacitatea spirituală de adaptare generală la noile cerințe și condiții ale vieții.

Primele teste psihometrice de măsurare a inteligenței au fost puse la punct de Alfred Binet⁠(fr)[traduceți] la începutul secolului al XX-lea.

Precursori ai testării inteligenței

[modificare | modificare sursă]

Factor general (g)

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016, articolul IQ.

A se vedea și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]