Sari la conținut

Codul Bibliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Exemplu de cod biblic: Aranjând literele din Geneza 26:5-10 într-o matrice cu 21 de litere pe coloană se obţin cuvintele "Biblia" și "cod" (în engleză). Nenumărate alte aranjamente pot da alte cuvinte.

Codul Bibliei (ebraică: צפנים בתנ"ך) de asemenea cunoscut sub numele de codul Tora este un pretins set de mesaje secrete codate în textul Bibliei ebraice (Vechiul Testament creștin), descrieri profetice și alte informații cu privire la viitor. Acest cod ascuns a fost descris ca fiind o metodă prin care litere specifice din textul biblic pot fi selectate pentru a dezvălui un mesaj altfel ascuns. Deși codurile biblice au fost postulate și studiate de secole, subiectul a fost popularizat în timpurile moderne de cartea lui Michael Drosnin, The Bible Code, apărută în anul 1977.

Ordinea precisă a literelor consonantice reprezentate în textul masoretic ebraic nu este consecventă în toate manuscrisele din oricare perioadă. Se știe din versiuni anterioare, cum ar fi manuscrisele de la Marea Moartă, că numărul de litere nu a fost constant nici măcar în primele secole d.Hr. Prin urmare, teoria codului biblic nu pare să țină cont de aceste variații.[1]

Predicții similare au fost obținute pe textul romanului Moby Dick, ceea ce ne-ar cere, aplicând aceleași principii, să credem că romanul a fost inspirat divin.[1]

Același lucru a fost repetat pe traducerea ebraică a romanului Război și pace.[2]

  1. 1 2 Duvall, J. Scott; Hays, J. Daniel (). Grasping God's Word: A Hands-On Approach to Reading, Interpreting, and Applying the Bible. Zondervan Academic. p. 221. ISBN 978-0-310-49258-0. Accesat în . The scholarly rebuttals to Bible codes have been devastating. These rebuttals have provided strong evidence that there is nothing mystical or divine about ELS. The arguments leveled against this method of finding secret messages fall into two basic categories—that relating to probability and that relating to textual variations. [...] Textual variations. Another flaw in the ELS approach is that its proponents seem unaware of variations in the Hebrew text of the Old Testament.
  2. Maya Bar-Hillel; Avishai Margali (decembrie 1999). „Madness in the Method”. dartmouth.edu. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]