Sari la conținut

Codrin Ștefănescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Codrin Ștefănescu

Codrin Ștefănescu la reuniunea BPN a PSD din 6 ianuarie 2014
Date personale
Născut (55 de ani) Modificați la Wikidata
Craiova, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlice Constantinică (c. 2017)
Copii2
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațiePolitician
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Membru al Camerei Deputaților a României
În funcție
2000 – 2004
Partid politicAPP (–prezent)
PSD (–)
PRM (–)
PC (–)
PSD (–)
PRM (–)
PDSR (–)
FDSN (–) Modificați la Wikidata
Alma materȘcoala Națională de Studii Politice și Administrative
ProfesieEconomist
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Codrin Ștefănescu (n. 20 decembrie 1968, Craiova) este un politician român, fost deputat în legislatura 2000–2004.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Codrin Ștefănescu este absolventul Facultății de Economie Informatică și al Facultății de Relații Economice Internaționale; universitățile și ciclurile de studii nu sunt precizate.[1]

Codrin Ștefănescu a participat la revoluția română din 1989 din București, fiind printre cei care s-au baricadat la Hotelul Intercontinental din București.[2][3]

Între 1990 și 1993, Ștefănescu a fost atașat Europress la București, redactor pe probleme de cultură și istoria artei.[4] În 1993 a fondat Fundația „România Tânără”, al cărei președinte a fost din 1996 până în 2002.[4] După absolvirea facultății a lucrat ca economist la firma Coryllus Trading.[1] Într-un interviu pentru DCNews, Codrin Ștefănescu a declarat că, după finalizarea studiilor, a deschis împreună cu câțiva colegi din universitate o firmă de brokeraj pe care a vândut-o mai târziu unui consorțiu de bănci.[5]

Codrin Ștefănescu a fost, în 1992, membru fondator al Frontului Democrat al Salvării Naționale, transformat în 1993 în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). A părăsit PDSR-ul în 1999, în urma unei dispute cu președintele partidului, Ion Iliescu.

Între anii 2000 și 2004, Codrin Ștefănescu a fost deputat în Parlamentul României, ales pe listele PRM. A fost membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.[1] După un an de la preluarea mandatului, Ștefănescu a fost exclus din PRM, în contextul în care, alături de alți colegi de partid, a dezvăluit o serie de informații compromițătoare despre Corneliu Vadim Tudor, liderul partidului.[6]

În iunie 2001 s-a alăturat PSD. Ulterior a părăsit formațiunea și s-a înscris în Partidul Conservator. În 2009 a revenit în PRM,[7] unde a fost numit președinte al filialei PRM București.[6] În 2011 și-a dat demisia din PRM și, implicit, din toate funcțiile deținute în acest partid.[8]

A intrat din nou în PSD, unde a ocupat funcția de secretar general al PSD București.[9] Consecutiv, a fost numit secretar general adjunct al partidului, funcție ocupată până în 2018, când a fost desființată.[10] Tot în 2018 a candidat pentru funcția de secretar general al partidului, însă a pierdut în fața lui Marian Neacșu cu 668 de voturi „pentru” și 3.063 „împotrivă”.[11]

În septembrie 2021, Liviu Dragnea a dezvăluit și a anunțat că susține un nou partid politic, numit Alianța Pentru Patrie, în fruntea căruia se află Ștefănescu. Conform fostului președinte PSD, inițierea partidului a fost ideea lui Ștefănescu și cei doi ar fi vorbit din octombrie despre o astfel de organizație.[12]

Propuneri legislative

[modificare | modificare sursă]

Este inițiator al Legii nr. 15/2003, cunoscută și ca Legea tineretului, și al altor 20 de propuneri legislative.

Cărți publicate

[modificare | modificare sursă]
  • 1994: Fals și original – prelegeri din istoria artei (coautor)
  • 1995: Războiul celor de sus
  • 1996: Vectorul corupție
  • 2002: Analiza factorială a fenomenelor social-economice în profil regional (coautor)
  • 2005: Țăranul român în vechi cărți poștale ilustrate (coautor)
  • 2006: Familia regală în vechi cărți poștale (coautor)

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Între 1998 și 2010, Codrin Ștefănescu a avut o relație cu Luiza Tănase, relație din care s-a născut o fată, Andra.[13] Ștefănescu mai are un fiu din relația cu fotomodelul Alice Constantinică.[14]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c „Curriculum vitae”. Camera Deputaților. 
  2. ^ „Codrin Ștefănescu, mesaj sincer: 'Am rămas același om curajos de la baricada de la Inter din Decembrie 89!' - Ziarul Profit”. . Accesat în . 
  3. ^ „Codrin Stefanescu, acest Rares Bogdan al PSD - Ziarul National”. www.national.ro. . Accesat în . 
  4. ^ a b Z. P. (). „Schimbarea la față a politicienilor din eșalonul doi. Azi, Codrin Ștefănescu. Imagini cât mii de cuvinte”. Puterea. [nefuncțională]
  5. ^ „Avere Codrin Ștefănescu: Liderul PSD arată care sunt sursele avuției sale - EXCLUSIV”. DCNews. . 
  6. ^ a b Attila Biro (). „Vadim Tudor l-a recuperat în PRM pe maimuțoiul-bișnițar Codrin Ștefănescu”. HotNews.ro. 
  7. ^ Emma Toader (). „Codrin Ștefănescu și Marius Marinescu s-au înscris în PRM”. Mediafax. 
  8. ^ „Codrin Ștefănescu pleacă din PRM. Vadim: "Fac ceva pe demisia lui"”. Știrile Pro TV. . 
  9. ^ R. C. (). „Codrin Ștefănescu, numit secretar general al PSD București”. Cotidianul. 
  10. ^ Irina Constantin (). „CExN PSD. Funcția lui Codrin Ștefănescu de secretar general adjunct desființată”. DCNews. 
  11. ^ Cătălina Matei (). „Dragnea, despre Congresul extraordinar al PSD: Este o echipă nouă, sunt mulțumit”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Pavel, Andreea (). „Declarațiile lui Liviu Dragnea despre Alianța Pentru Patrie și Codrin Ștefănescu”. G4 Media. Accesat în . 
  13. ^ „Fosta iubită și fiica lui Codrin Ștefănescu s-au mutat în casa lui Dan Ioan Popescu”. Libertatea. . 
  14. ^ „Politicianul Codrin Ștefănescu e din nou tată. Iubita lui a născut un băiat”. Libertatea. . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codrin_Ștefănescu&oldid=16512907