Claudiu Târziu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Claudiu Târziu
Date personale
Născut (51 de ani)
Bacău
CetățenieRomânia
Religiecreștin ortodox
Ocupațiejurnalist
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
21 decembrie 2020
CircumscripțiaBucurești
Senator al României
Copreședinte Alianța pentru Unirea Românilor
În funcție
20 septembrie 2019 – 27 martie 2022

Partid politicAlianța pentru Unirea Românilor (AUR)
ProfesieJurnalist

Claudiu Richard Târziu (n. , Bacău, România) este un jurnalist, scriitor român și senator ales în legislatura 2020-2024, fost co-președinte al partidului Alianța pentru Unirea Românilor, candidat pentru funcția de primar general al Bucureștiului la Alegeri locale în București, 2020.

În cariera sa, Claudiu Târziu a făcut investigații jurnalistice, a scris analize, eseuri și opinii, a scris reportaje și interviuri pe subiecte religioase, dar și literatură ficțională.

În septembrie 2019, Claudiu Târziu a lansat împreună cu George Simion platforma politică Alianța pentru Unirea Românilor. Formațiunea a fost deseori descrisă ca având viziuni ultra-naționaliste, homofobe și populiste.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Claudiu Târziu s-a născut la Bacău, județul Bacău, România, la 20 februarie 1973[2]. A absolvit, în anul 1991, cursurile Liceului “Anghel Saligny” din Bacău. Între 1994 și 1999 a studiat la Facultatea de Drept a Universității “Mihai Eminescu” din Iași, iar în 2002 a început studiile la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din SNSPA, București, pe care a absolvit-o în 2007.

Și-a făcut debutul în jurnalistică în 1993 cu reportajul “O noapte printre șomeri”, publicat în cotidianul băcăuan „Deșteptarea”. Între 1993 și 2001, Claudiu Târziu a fost corespondent, șef Secție Politică, reporter special, redactor șef-adjunct sau redactor șef la diferite publicații (cotidiene și săptămânale) din orașul natal și colaborator al postului de Radio Europa Liberă.

Începând cu 2001 și până în prezent a fost și este jurnalist de investigații, publicist, editor sau director la diferite publicații din București.

Activitate civică[modificare | modificare sursă]

Începând cu 1993 este membru al Asociației Ziariștilor Profesioniști.

Între 1997 și 2001 a fost președinte al filialei Bacău a Fundației Culturale “Buna Vestire”. Între 2002 și 2005 a fost vicepreședinte al Asociației “Romfest XXI”, Iași – București. Din 2005 este membru al Asociației pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare.

Începând cu 2005 este trainer pentru jurnalism de investigație la Asociația pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare, susținând un curs itinerant la universități din Suceava, Bacău, Galați, Ploiești, Constanța, Craiova, Brașov și Sibiu.

Din 2008 este membru în Comitetul Director al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini din România.

A organizat la 29 noiembrie 2008 Conferința Asociațiilor Laicatului Ortodox Român, eveniment care a reunit peste 60 de ONG-uri cu preocupări culturale și civice fundamentate pe credința ortodoxă.

Fondator al Forului Ortodox Român (FOR) (29 noiembrie 2008). Între 2008 și 2010 a fost membru în Consiliul de Coordonare al Forului Ortodox Român.

Între 2013 și 2017 a reprezentant Asociația “Rost” în Coaliția pentru Familie și Constituție.

Între 2015 și 2017 a fost membru în Consiliul Național de Coordonare a campaniei pentru modificarea constituției desfășurată de Coaliția pentru Familie, cu scopul definirii noțiunii de familie în legea fundamentală a statului, ca putând fi întemeiată doar de un bărbat și o femeie.

Târziu a fost director și fondator al revistei Rost, prezentată ca fiind o „platformă de analize, opinii și dezbateri în spiritul Dreptei creștine”.[3] În paginile revistei au fost promovate figuri ale unor lideri ai Mișcării Legionare.[4]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

La 11 August 2019 a fost lansată mișcarea civico-politică ”România Mare în Europa” (RME), Claudiu Târziu fiind unul dintre liderii acestei mișcări.

La 1 Decembrie 2019, în Alba Iulia a avut loc Conferința națională pentru lansarea publică a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din București, înregistrat oficial ca urmare a eforturilor de organizare ale RME. Cu această ocazie, Claudiu Târziu a vorbit despre valorile și principiile care vor călăuzi noua formațiune politică, în calitate de doctrinar al acesteia.

La 24 Ianuarie 2020, în Iași, a avut loc primul Congres al Alianței pentru Unirea Românilor și a fost ales copreședinte al partidului.

În calitate de senator, el a inițiat mai multe propuneri legislative, printre care "Interzicerea discriminării pe motiv de vaccinare", "Modificarea legii privind alocația de stat pentru copii", precum și abrogarea legii 55/2020("legea pandemiei"), prin care acesta susține că guvernul a "anulat de facto drepturile și libertățile cetățenilor".

În martie 2022, Claudiu Târziu a făcut o vizită de lucru în Sudul Basarabiei, Regiunea Odesa, mergând îm orașul Ismail și localitatea Hagi-Curda pentru a analiza situația populației române din zonă, în urma războiului dintre Rusia și Ucraina.[5]

Susținere și păreri față de candidatura sa[modificare | modificare sursă]

Printre susținătorii lui Claudiu Târziu se află Sorin Lavric, Ioan Popa, pictor bisericesc, Pavel Chirilă, profesor universitar doctor și medic, Răzvan Codrescu, scriitor, traducător, publicist și editor, Marcel Petrișor, scriitor, fost profesor, fost deținut politic anticomunist timp de 13 ani, președinte al Federației Române a Foștilor Politici Luptători Anticomuniști și Șerban Dimitrie Sturdza, antreprenor și diplomat.

Ideologie[modificare | modificare sursă]

Claudiu Târziu are viziuni conservatoare de dreapta.

Târziu este creștin ortodox și consideră creștinismul a fi o parte indispensabilă a identității naționale românești. Acesta a exprimat păreri negative asupra homosexualității și a comunității LGBT, afirmând despre persoanele gay că ar avea un comportament denaturat, și cerințe de neacceptat. Tot el a scris despre terapia de conversie, o practică pseudoștiințifică prin care se încearcă schimbarea orientării sexuale a unei persoane.[6]

El și-a exprimat de multe ori simpatia pentru membrii organizației fasciste Mișcarea Legionară, pe care i-a descris ca având "puterea sufletească de jertfă, datorită credinței în Hristos”, precum și față de liderul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu.[4]

Se numără printre cei care susțin mișcarea anti-avort din România.[7]

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Maria Ploae – viața pe scene, Editura Uniunii Cineaștilor din România, București, 2014, ISBN 9789730326031
  • Cei 13 care m-au salvat, Editura Rost, București, 2018, ISBN 9786069359891
  • Rostul generației noastre. O perspectivă conservatoare asupra României postcomuniste, Editura Rost, 2019, ISBN 9786069359860

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Claudiu Târziu este căsătorit, are doi copii și locuiește în București.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „How a far-right party came from nowhere to shock in Romania's election” (în engleză). euronews. . Accesat în . 
  2. ^ "Curriculum Vitae „Claudiu Târziu"
  3. ^ Rost Online, Rost Online 
  4. ^ a b „Cine e AUR și ce vrea George Simion. Numele controversate de pe listele Alianței pentru Unirea Românilor”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  5. ^ : https://evz.ro/claudiu-tarziu-mesaj-de-incurajare-pentru-localnicii-din-regiunea-odesa-romania-nu-va-uita-si-va-va-ajuta-intotdeauna.html
  6. ^ Târziu, Claudiu (). „Tăcerea „mieilor", bucuria gay-ilor”. Rost Online. Accesat în . 
  7. ^ Oana, Andrada. „Cine e Claudiu Târziu - în CV și în afara lui. „AUR-ul de la parlamentare". DCNews. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]