Claudia Procula

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sfânta Claudia Procula
Pontius Pilate's wife.jpg
Date personale
Născută Galileea (?), Israel
Decedată secolul I e.n. Modificați la Wikidata
Iudea, Imperiul Roman
Căsătorită cu Pilat din Pont Modificați la Wikidata
Ocupație housewife[*] Modificați la Wikidata
Sfânt
Venerată în Biserica Ortodoxă
Biserica Ortodoxă Etiopiană
Sărbătoare 27 octombrie (Biserica Ortodoxă)
25 iunie (Biserica Ortodoxă Etiopiană)
Prezență online
Gloriole.svg Sfinți

Claudia Procula (latină Claudia Procula); (greacă Κλαυδια Προκυλα) este numele atribuit celei de-a doua soții a lui Pilat din Pont. Ea nu este numită în Noul Testament, unde apare o singură dată în Evanghelia după Matei. În tradiția creștină târzie este știută și ca Sfânta Procula (se scrie Proculla sau Procla), Sfânta Claudia sau Claudia Procle.

Referințe biblice[modificare | modificare sursă]

În Noul Testament, singura referință către soția lui Pilat, există într-o singură secvență a lui Matei. Conform Evangheliei după Matei 27:19, ea a trimis o scrisoare către soțul ei cerându-i să nu-L condamne la moarte pe Iisus Hristos. "Pe când sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta căci azi am suferit mult în vis din pricina lui". (Evanghelia după Matei 27:19)

Pilat nu a ascultat avertizările soției, căreia nu i se specifică numele. Numele "Claudia" apare o singură dată în Noul Testament, în a doua epistolă a lui Pavel către Timotei 4:21.

Consemnări în literatura creștină timpurie[modificare | modificare sursă]

„Mesajul soției lui Pilat” (1886-94), pictură de James Tissot (Muzeul Brooklyn)

În secolul III, Origene a sugerat în Omiliile după Matei faptul că soția lui Pilat a devenit creștină.[1] sau cel puțin, Dumnezeu trimițându-i visul menționat de Matei, ar fi convertit-o.Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; nume invalid, ex. prea multe nume Această interpretare a fost împărtășită de mai mulți teologi din Antichitate și Evul Mediu. Teologii rivali au considerat că visul a fost trimis de către Satana în încercarea de a contracara salvarea, care era rezultatul morții lui Hristos.[2]

Soția lui Pilat este menționată în apocrifa Evanghelie a lui Nicodim (scrisă probabil la mijlocul secolului IV)[3], care dă mai multe versiuni ale episodului visului decât Matei.[4] Numele „Procula” derivă din versiunea tradusă a textului. Ea este prima dată numită „Claudia” în 1619 în cronicile lui Pseudo-Dexter.[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Paul L. Maier. Ponțiu Pilat: Un roman biografic. Kregel Publications, 1995, ISBN 0-8254-3296-0, p. 370 (Capitolul 26)
  2. ^ „Sticca 1970”
  3. ^ https://en.m.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Acta_Pilati%7CCatholic Encyclopedia - Acta Pilati
  4. ^ lui Pilat, Capitolul 2, Paragraful 1, tradus de către M. R. James
  5. ^ Ulrich Luz, Helmut Koester (contribuitori), James E. Crouch (traducător). „Matei 21-28: Un comentariu”. Fortress Press, Minneapolis, 2005, ISBN 0-8006-3770-4, p. 499

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Claudia Procula la Wikimedia Commons