Sari la conținut

Ciocănitoare de munte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ciocănitoare de munte
Ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus)
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Piciformes
Familie: Picidae
Gen: Picoides
Specie: P. tridactylus
Nume binomial
Picoides tridactylus
(Linnaeus, 1758)
Eurasian three-toed woodpecker range.[2][n 1]
Arealul în Europa.[2][n 1]
Sinonime
  • Picus tridactylus Linnaeus, 1758
Modifică text Consultați documentația formatului

Ciocănitoarea de munte sau ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus) este o ciocănitoare de mărime medie, care se găsește din nordul Europei și din nordul Asiei până în Japonia.

Taxonomie[modificare | modificare sursă]

Ciocănitoarea de munte din Eurasia a fost descrisă oficial în 1758 de naturalistul suedez Carl Linnaeus în cea de-a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae. El a inventat numele binomial Picus tridactylus.[3] Localitatea tip este Suedia.[4] Epitetul specific provine din greaca veche tridaktulos, care înseamnă „cu trei degete” (tri- înseamnă „trei”, iar daktulos înseamnă „deget”).[5] Specia este acum plasată în genul Picoides care a fost introdus de naturalistul francez Bernard Germain de Lacépède în 1799.[6][7] Ciocănitoarea cu trei degete din Eurasia a fost considerată anterior conspecifică cu ciocănitoarea americană cu trei degete (Picoides dorsalis).[8]

Sunt recunoscute opt subspecii:[7]

  • P. t. tridactylus (Linnaeus, 1758) – din nordul Europei până în sudul Munților Ural și în sud-estul Siberiei și nord-estul Chinei
  • P. t. alpinus Brehm, CL, 1831 – Europa centrală și de sud-est până în vestul Ucrainei și în România
  • P. t. crissoleucus (Reichenbach, 1854) – din nordul Munților Ural până în estul Siberiei
  • P. t. albidior Stejneger, 1885 – Siberia de est și Peninsula Kamchatka
  • P. t. tianschanicus Buturlin, 1907 – estul Kazahstanului și vestul Chinei
  • P. t. kurodai Yamashina, 1930 – nord-estul Chinei și Coreea de Nord
  • P. t. inouyei Yamashina, 1943 – Japonia (Hokkaido)
  • P. t. funebris Verreaux, J, 1871 – China centrală

Subspecia P. t. funebris este uneori tratată ca o specie separată, ciocănitoarea cu corp întunecat.[9]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b IUCN (the source of spatial data of ranges in these maps) does not recognize P. (tridactylus) dorsalis as separate species.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ BirdLife International (). „Picoides tridactylus”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T22727137A87304270. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22727137A87304270.en Accesibil gratuit. Accesat în . 
  2. ^ a b BirdLife International and NatureServe (2014) Bird Species Distribution Maps of the World. 2014. Picoides tridactylus. In: IUCN 2014. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2014.3. „The IUCN Red List of Threatened Species”. Arhivat din original la . Accesat în . . Downloaded on 26 May 2015.
  3. ^ Linnaeus, Carl (). Systema Naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în latină). 1 (ed. 10th). Holmiae (Stockholm): Laurentii Salvii. p. 114. 
  4. ^ Peters, James Lee, ed. (). Check-List of Birds of the World. 6. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press. p. 215. 
  5. ^ Jobling, James A. (). The Helm Dictionary of Scientific Bird NamesAcces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament. London: Christopher Helm. p. 390. ISBN 978-1-4081-2501-4. 
  6. ^ Lacépède, Bernard Germain de (). „Tableau des sous-classes, divisions, sous-division, ordres et genres des oiseux”. Discours d'ouverture et de clôture du cours d'histoire naturelle (în franceză). Paris: Plassan. p. 7.  Page numbering starts at one for each of the three sections.
  7. ^ a b Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (). „Woodpeckers”. IOC World Bird List Version 10.1. International Ornithologists' Union. Accesat în . 
  8. ^ Zink, Robert M.; Rohwer, Sievert; Andreev, Alexander V.; Dittman, Donna (iulie 1995). „Trans-Beringia comparisons of mitochondrial DNA differentiation in birds” (PDF). Condor. 97 (3): 639–649. doi:10.2307/1369173. JSTOR 1369173. 
  9. ^ BirdLife International (). „Picoides funebris”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T22727144A94942125. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22727144A94942125.en Accesibil gratuit. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciocănitoare_de_munte&oldid=16320835