Chun Doo-hwan
.JPEG)
Chun Doo-hwan (n. 6 martie 1931 – d. 23 noiembrie 2021) a fost al 5-lea președinte sud-coreean. Președinția sa a durat din 1980 până în 1988.
A fost condamnat la moarte pentru represiunea violentă a revoltei din Gwangju din 1980, dar a fost grațiat în 1997 de președintele Kim Young-sam (la sfatul Președintelui ales Kim Dae-jung, pe care Chun îl condamnase la moarte cu mulți ani înainte).
Drumul spre putere
[modificare | modificare sursă]Chun, care a absolvit Academia militară sud-coreană, a condus investigația în legătură cu asasinarea Președintelui Park Chung-hee în 1979. Pe 12 decembrie al aceluiași an, vrând să-l aresteze pe Șeful Statului major al armatei sud-coreene, generalul Jeong Seung-hwa, acesta din urmă a opus rezistență armată, ceea ce a rezultat în moartea sa. Cu ajutorul unor generali (în special din frăția „Hanahoe”, pe care o conducea Chun), Chun a preluat controlul armatei ziua următoare.
Pe 17 mai 1980, Chun a declarat legea marțială, ceea ce a însemnat și dizolvarea parlamentului. Populația a protestat, cea mai cunoscută revoltă fiind cea din orașul Gwanju, unde 207 persoane au fost omorâte când revolta a fost înăbușită de armată. Președintele Choi Kyu-hah și-a dat demisia în august 1980, iar Chun a fost ales succesorul lui de către „Conferința Națională pentru Unificare”, colegiul electoral marionetă din Coreea de Sud a vremii respective.
În 1981, după ce constituția a fost schimbată, Chun a fost ales Președinte din partea „Partidului Justiției Democratice”. Înainte de a-și da demisia din armată, Chun s-a avansat în grad de general cu patru stele.
Președinția
[modificare | modificare sursă]Ca președinte, Chun a condus un guvern centralizat la maxim, iar expansiunea economică care începuse în timpul guvernului lui Park, a continuat.
Spre sfârșitul celor șapte ani la putere, Chun l-a numit pe fostul său coleg, generalul Roh, candidat la alegerile președințiale din 1987, pe care acesta din urmă le-a câștigat.
Cu ocazia unei vizite la Rangoon, Birmania, în 1983, Chun a fost victima unui atentat cu bombe la care au murit 21 de persoane. Coreea de Nord a fost suspectată a fi organizat atentatul.[6]
Anii de după președinție
[modificare | modificare sursă]În 1996, Chun și Roh au fost arestați, fiind acuzați de corupție. În 16 decembrie au fost acuzați și de trădare și revoltă în legătură cu suprimarea sângeroasă a revoltei populare din Gwangju din 1980. Chun a fost mai întâi condamnat la moarte, dar sentința a fost comutată la închisoare pe viață. Atât el cât și Roh au fost grațiați anul următor.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Chun Doo-hwan” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ Antun Vujić, ed. (). „Chun Doo-hwan” (în croată). Opća i nacionalna enciklopedija[*]. Wikidata Q3407324.
- ↑ Reuters (). „Former South Korean dictator Chun Doo-hwan dies aged 90” (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în .
- ↑ „Former South Korean military dictator Chun Doo-hwan dies at 90” (în engleză). . Accesat în .
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Chun Doo-hwan” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Win, U Sein (15 octombrie 1983). Report details Burma bombing. Spokane Chronicle
