Chiotlеnschia planina
| Chiotlеnschia planina | |
  | |
| Poziția |  Bulgaria |
|---|---|
| Coordonate | 42°53′19″N 26°25′42″E / 42.88861111°N 26.42833333°E |
| Suprafață | 69.059 ha  |
| Cod Natura 2000 | BG0000117 |
Modifică date / text  | |
Chiotlеnschia planina este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 69.058,92 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Centrul sitului Chiotlеnschia planina este situat la coordonatele 42°53′19″N 26°25′42″E / 42.8886°N 26.4283°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Chiotlеnschia planina a fost declarat sit de importanță comunitară în octombrie 2007 pentru a proteja 1 specie de plante și 40 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2020[1].[2][3]
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 16 habitate naturale: Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști stepice subpanonice, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri de brad argintiu moezice, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag moezice.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (1): Himantoglossum caprinum
- amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
- mamifere (20): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), pisică sălbatică (Felis silvestris), vidră de râu (Lutra lutra), jderul de copac (Martes martes), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), dihor de stepă (Mustela eversmanii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă a lui blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu potcoavă a lui méhely (Rhinolophus mehelyi), popândău (Spermophilus citellus), urs brun (Ursus arctos), dihor pătat (Vormela peregusna)
- nevertebrate (8): Austropotamobius torrentium, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Paracaloptenus caloptenoides, Rosalia alpina, Unio crassus
- pești (6): Barbus bergi, Barbus meridionalis, zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), boarță (Rhodeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata)
- reptile (4): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 29 de specii de plante, 3 specii de amfibieni, 6 specii de mamifere, 25 de specii de nevertebrate, 2 specii de pești, 8 specii de reptile.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Designation Order No. RD – 986/10.12.2020 (promulgated SG 5/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Kotlenska planina”. Accesat în .
- ^ a b „Kotlenska planina”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .