Chinese wall

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Un Chinese wall (în traducere literală, zid chinezesc) este un protocol în cadrul unei organizații prin care se previne schimbul de informații sau comunicațiile⁠(d) care ar putea duce la conflicte de interese. Un Chinese wall poate fi implementat, de exemplu, pentru a separa oamenii care fac investiții de cei care sunt la curent cu informații confidențiale care ar putea influența în mod necorespunzător deciziile de investiții. Firmele sunt în general obligate prin lege să protejeze informațiile privilegiate⁠(d) și să se asigure că nu au loc tranzacții ilegale.[1]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Termenul face aluzie la Marele Zid Chinezesc, dar o origine a termenului pot fi paravanele specifice arhitecturii interioare chinezești⁠(d).

Dicționar de uz legal modern de Bryan Garner⁠(d) afirmă că denumirea reprezintă o metaforă ce se referă „desigur” la Marele Zid Chinezesc,[2] deși o explicație alternativă leagă denumirea de paravanele specifice arhitecturii interioare chinezești⁠(d).[3]

Termenul a fost popularizat în Statele Unite în urma crahului bursier din 1929, când guvernul SUA a legiferat separarea de informații între bancherii de investiții⁠(d) și firmele de brokeraj, pentru a limita conflictul de interese dintre analiza obiectivă a companiilor și dorința de a avea succes în ofertele publice inițiale.[4] Guvernul nu a dorit să interzică total companiilor să se implice în ambele activități, dar în schimb le-a obligat să implementeze proceduri de Chinese wall.

O notă principală pe acest subiect, publicată în 1980 în University of Pennsylvania Law Review,⁠(d) intitulată „The Chinese Wall Defense to Law-Firm Discalification” („Apărarea Chinese wall împotriva descalificărilor firmelor de avocatură”) a perpetuat utilizarea termenului.[5][6]

Obiecții la termenul de Chinese wall[modificare | modificare sursă]

De-a lungul deceniului, au existat și dispute pe marginea termenului, în special în sectoarele juridic și bancar. Termenul poate fi considerat insensibil din punct de vedere cultural,⁠(d) dar și o reflecție inadecvată asupra culturii chinezești, care sunt acum integrate pe scară largă pe piața globală.

În cazul Peat, Marwick, Mitchell & Co. v. Curtea Superioară (1988), judecătorul-președinte Harry W. Low, american de etnie chineză⁠(d),[7] a redactat o opinie concurentă⁠(d) anume pentru a-și „exprima obiecţia mea profundă faţă de utilizarea acestei expresii în acest context”. El a numit termenul „jargon legal care ar trebui categoric abandonat” și a sugerat ca alternativă denumirea de „zid etic”. El a susținut că „continuarea utilizării termenului ar însemna o lipsă de sensibilitate față de identitatea etnică a numeroaselor persoane de origine chineză”.[6][8]

Termeni alternativi[modificare | modificare sursă]

Alte denumiri posibile sunt „paravan”,[9]firewall”, „con de liniște⁠(d)” și „zid etic”.

„Paravan”, sau verbul „a ecrana”, sunt termenele preferate în „Regulamentul-model de conduită profesională” al Baroului American⁠(d) (ABA).[10] Acest document definește ecranarea (în engleză screening) ca fiind „izolarea unui avocat de orice participare la o chestiune, prin impunerea la timp în cadrul firmei de avocatură a unor proceduri care sunt rezonabil adecvate în circumstanțe de natură să protejeze informațiile pe care avocatul izolat este obligat să le protejeze în temeiul acestui Regulament sau al altor legi”,[10][11][12][13] și „proceduri de ecranare” adecvate au fost aprobate în cazul în care asistenții juridici⁠(d) se mută de la o firmă de avocatură la alta după ce, la fostul lor angajator, lucraseră la unele cazuri care ar putea intra în conflict cu interesele actualului lor angajator și ale clienților pe care acesta îi reprezintă.[14]

Utilizare în domenii specifice[modificare | modificare sursă]

Finanțe[modificare | modificare sursă]

Un Chinese wall se folosește de obicei în băncile de investiții⁠(d), între zona de consultanță corporativă și departamentul de brokeraj. Aceasta îi separă pe cei care oferă consultanță corporativă cu privire la achiziții de cei care consiliază clienții cu privire la cumpărarea de acțiuni[1] și de activitatea de cercetare a titlurilor în sine.

„Zidul” se amplasează pentru a preveni scurgerile de informații interne care ar putea influența sfaturile oferite clienților care fac investiții și ar putea influența personalul să profite de fapte care nu sunt încă cunoscute publicului larg.[15][16]

Expresia „deja peste zid” este folosită de personalul care se ocupă de cercetarea de capital⁠(d) pentru a se referi la informații deținute de persoane care operează fără un zid etic permanent. Printre exemple se numără membri ai departamentului care se ocupă cu izolarea însăși, majoritatea personalului de conformitate, avocați și anumiți analiști autorizați de bursă. Termenul „peste zid” este folosit atunci când un angajat care nu este în mod normal la curent cu informațiile protejate de zid obține într-un fel informații sensibile. În perioada de glorie a erei „dot-com”, încălcările considerate semi-accidentale nu erau de obicei întâmpinate cu acțiuni punitive. În acea perioadă, astfel de cazuri (dar și altele) care implicau conflicte de interese erau la ordinea zilei. Un scandal major a izbucnit atunci când s-a descoperit că analiștii de cercetare erau chiar încurajați să publice de-a dreptul analize pozitive false asupra companiilor în care ei, sau părți afiliate, dețineau acțiuni, sau asupra companiilor care depindeau de departamentele de investiții bancare ale acelorași firme de cercetare. De atunci, guvernul SUA a adoptat legi care întăresc utilizarea zidurilor etice, cum ar fi Titlul V din Legea Sarbanes–Oxley pentru a preveni astfel de conflicte de interese.

Zidurile etice sunt folosite și în departamentele de finanțe corporative⁠(d) din „Big Four” și alte firme mari de contabilitate și servicii financiare. Acestea sunt concepute pentru a izola documentația sensibilă de firma în ansamblul ei, pentru a preveni conflictele.

Jurnalism[modificare | modificare sursă]

Termenul este folosit în jurnalism pentru a descrie separarea dintre partea editorială și cea publicitară.[17] Se consideră că acest Chinese wall este spart când se redactează advertoriale.[18] În jurnalismul studențesc⁠(d), menținerea independenței unei publicații față de instituția de învățământ asociată poate fi dificilă.[19]

Separat, termenul se poate referi la o separare între știrile unei publicații și jurnalismul de opinie.[20]

Asigurări[modificare | modificare sursă]

Termenul este folosit în asigurările de proprietate și accident pentru a descrie separarea procesării daunelor în cazul în care ambele părți ale unei daune (de exemplu, un aeroport și o companie aeriană) au polițe de asigurare cu același asigurator. Procesul de tratare a reclamațiilor trebuie să fie separat în cadrul organizației pentru a evita un conflict de interese.

Acest lucru se întâmplă și atunci când există un șofer neidentificat sau neasigurat implicat într-o coliziune auto. În acest caz, dauna este preluată de doi ajustatori de pierderi — unul reprezentând persoana asigurată și altul reprezentând șoferul neasigurat sau neidentificat. Deși ambii reprezintă aceeași politică, cei doi trebuie să investigheze separat și să negocieze între ei pentru a determina vinovăția și dacă există ceva acoperit de poliță. În acest caz, între cei doi reglatori se ridică un Chinese wall.

Drept[modificare | modificare sursă]

Un Chinese wall poate fi folosit într-o firmă de avocatură⁠(d) pentru a aborda un conflict de interese, de exemplu pentru a separa o parte a firmei care reprezintă o parte într-o tranzacție sau într-un litigiu⁠(d) de o altă parte a firmei cu interese contrare sau cu informații confidențiale provenite de la o parte adversă⁠(d). Conform legislației din Regatul Unit, o firmă poate reprezenta părțile concurente într-un proces, dar numai în situații strict definite și când salariații individuali nu acționează pentru ambele părți.[21] În firmele de avocatură din Statele Unite, utilizarea unui Chinese wall nu mai este suficientă în sine pentru a elimina sau „spăla” un potențial conflict de interese, cu excepția unor cazuri foarte restrânse. Ele sunt încă utilizate însă, împreună cu solicitările clienților drept condiție pentru acte de renunțare sau ca o măsură prudențială în cadrul firmei pentru a preveni sau aborda potențiale probleme de afaceri. Modelul de reguli de conduită profesională al Baroului American⁠(d) (2004) afirmă: „Cât timp avocații sunt asociați într-o firmă, niciunul dintre ei nu va reprezenta cu bună știință un client în niciun caz în care i-ar fi interzis oricăruia dintre ei dacă ar lucra singur, în conformitate cu regulile 1.7 sau 1.9, cu excepția cazului în care interdicția s-ar baza pe un interes personal al avocatului cu interdicție și nu prezintă un risc semnificativ de limitare materială a reprezentării clientului de către restul avocaților rămași în firmă.”[22] Deși regulile baroului sunt doar consultative, majoritatea statelor din SUA le-au adoptat sau au reglementări chiar mai stricte.

Achizițiile guvernamentale[modificare | modificare sursă]

Chinese wall-urile sau zidurile etice pot fi solicitate atunci când o companie care are deja un contract cu un organism public intenționează să liciteze pentru un nou contract, în circumstanțe în care organismul public în cauză dorește să mențină o procedură competitivă echitabilă și să evite sau să minimizeze avantajul pe care contractantul poate l-ar putea avea în fața altor potențiali ofertanți. În unele cazuri, termenii contractului din sectorul public din Regatul Unit necesită stabilirea unor „aranjamente de zid etic” aprobate de client drept condiție prealabilă pentru implicarea în procesul de achiziție pentru bunuri și servicii suplimentare sau pentru un contract succesor.[23]

Informatică[modificare | modificare sursă]

În informatică, conceptul de Chinese wall este folosit atât de sistemul de operare pentru securitatea calculatoarelor, cât și de sistemul judiciar din SUA⁠(d) pentru protecția împotriva încălcării drepturilor de autor. În securitatea calculatoarelor, conceptul se referă la stabilitatea software a sistemului de operare. Același concept este implicat într-o problemă importantă de afaceri referitoare la licențierea fiecăreia dintre numeroasele componente software și hardware ale unui computer.

Orice componentă hardware care necesită interacțiune directă cu software-ul va avea o licență pentru ea însăși și o licență pentru „driverul” software care rulează în sistemul de operare. Ingineria inversă în software este o parte a informaticii care poate implica scrierea unui driver pentru un hardware în scopul de a-i permite să funcționeze într-un sistem de operare nesuportat de producătorul hardware-ului, sau pentru a adăuga funcționalitate sau a crește performanța operațiunilor sale (nefurnizate de producător) într-un sistem de operare suportat sau pentru a restabili utilizarea unei piese hardware de computer pentru care driverul a dispărut cu totul.

Inginerie inversă[modificare | modificare sursă]

Există un mecanism de jurisprudență numit „design de cameră curată⁠(d)” care este folosit pentru a evita încălcarea drepturilor de autor atunci când se face ingineria inversă a unui driver proprietar.

Acesta implică două grupuri de inginerie separate separate de un Chinese wall. Un grup lucrează cu hardware-ul pentru a face ingineria inversă a ceea ce trebuie să fie algoritmii originali și doar își documentează constatările. Celălalt grup scrie codul, doar pe baza acelei documentații. Odată ce noul cod începe să funcționeze cu teste pe hardware, acesta poate fi rafinat și dezvoltat în timp.

Această metodă izolează noul cod de cel vechi, astfel încât ingineria inversă este mai puțin probabil să fie considerată de către juriu drept o operă derivată⁠(d).[24][25]

Securitatea calculatoarelor[modificare | modificare sursă]

Modelul de bază folosit pentru a oferi atât confidențialitate⁠(d), cât și integritate⁠(d) pentru date este „modelul de Chinese wall” sau „model Brewer și Nash⁠(d)”. Este un model de securitate⁠(d) în care accesul la citirea/scrierea fișierelor este guvernat de apartenența datelor la clase și seturi de date cu conflict de interese.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Frier, Sarah (). „Goldman Sachs Turns to Digital Surveillance to Catch Rogue Bankers”. Bloomberg Businessweek. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Garner, Bryan A. (). A Dictionary of Modern Legal Usage. Oxford University Press. p. 152. ISBN 978-0-19-514236-5. Accesat în . , italics added
  3. ^ Readers’ editor: Is the term “Chinese wall” racist?, published 30 January 2014, accessed 15 January 2021
  4. ^ Investopedia. „The Chinese Wall Protects Against Conflicts Of Interest”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ "The Chinese Wall Defense to Law-Firm Disqualification" (1980) 128 University of Pennsylvania Law Review⁠(d). 677
  6. ^ a b Peat, Marwick, Mitchell & Co. v. Superior Court Arhivat în , la Wayback Machine., 200 Cal.App.3d 272, 293–294, 245 Cal.Rptr. 873, 887–888 (1988)
  7. ^ „Hon. Harry W. Low (Ret.)”. JAMS⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ David Hricik (). „Chinese Walls: Racist?”. Legal Ethics Forum. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ See Martin v. MacDonald Estate (Gray) [1991] 1 WWR 705 at 715, as per Sopinka J.
  10. ^ a b "Model Rules of Professional Conduct" Arhivat în , la Wayback Machine.
  11. ^ „HALT - Lawyer Accountability”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „{title}” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  13. ^ Sharon D. Nelson; David K. Isom; John W. Simek (). Information Security for Lawyers and Law Firms. American Bar Association. pp. 25 ff. ISBN 978-1-59031-663-4. Accesat în . 
  14. ^ American Bar Association Standing Committee on Ethics and Professional Responsibility, Informal Opinion 88-1526: BNA Lawyers' Manual on Professional Conduct 901:318, adopted 22 June 1988, quoted in Connecticut Superior Court⁠(d), Rivera v Chicago Pneumatic Tool Company, No. 516364, 5 August 1991, accessed 16 January 2021
  15. ^ "Chinese Wall Definition" Arhivat în , la Wayback Machine., Investopedia.
  16. ^ Luyendijk, Joris (), „Equity finance banker: 'Don't underestimate the Japanese banks”, The Guardian, London, arhivat din original la , accesat în   see Australian case [2007] FCA 963
  17. ^ Belfiore, Michael (). „The Marketing/Editorial Firewall Explained”. Robot Lotus. Accesat în . 
  18. ^ Sheehan, Kim (). „Chapter 3: The Chinese Wall: Advertising and Mass Media”. Controversies in Contemporary Advertising. Thousand Oaks: SAGE Publications⁠(d). ISBN 9781452233130. 
  19. ^ Santo, Alysia (). „Ensuring Independence”. Columbia Journalism Review⁠(d) (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ Perreault, Gregory; Kananovich, Volha; Hackett, Ella (). „Guarding the Firewall: How Political Journalists Distance Themselves From the Editorial Endorsement Process”. Journalism & Mass Communication Quarterly⁠(d). doi:10.1177/10776990221084609. 
  21. ^ Solicitors Regulation Authority. „Rule 3: Conflict of interests”. SRA guidelines rule 3. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ McMullan, James M. „How to Avoid Conflicts”. Americanbar.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Agreement between Buying Solutions and Banner Business Services Limited for the provision of Office Supplies (Product Grouping 1) (redacted)”. Buying Solutions, a trading fund of the Cabinet Office⁠(d). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |la= ignorat (ajutor)
  24. ^ Schwartz, Mathew (). „Reverse-Engineering”. Computerworld. Arhivat din original la . Accesat în . To protect against charges of having simply (and illegally) copied IBM's BIOS, Phoenix reverse-engineered it using what's called a 'clean room,' or 'Chinese wall,' approach. First, a team of engineers studied the IBM BIOS—about 8KB of code—and described everything it did as completely as possible without using or referencing any actual code. Then Phoenix brought in a second team of programmers who had no prior knowledge of the IBM BIOS and had never seen its code. Working only from the first team's functional specifications, the second team wrote a new BIOS that operated as specified. 
  25. ^ Hogle, Sean (). „Clean Room Defeats Software Infringement Claim in U.S. Federal Court”. Arhivat din original la . Accesat în . [...] dirty room reverse engineering should be done in conjunction with clean room development by using two physically and electronically isolated teams where one team does dirty room reverse engineering and the other does clean room development. If a dirty room team exists, the clean room engineers can write a description of the portion of the specification that needs elaboration or clarification. The dirty room engineers then use that request to create additional functional specifications or tests.