Cavalerul trac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cultul cavalerului trac s-a răspândit în Balcani în timpul perioadei romane.

Cavalerul trac este un tînăr zeu al tracilor balcanici și danubieni, reprezentat călare pe cal, adesea în împrejurări cinegetice, identificat de către grecii antici cu zeul Heron.

Cavalerul trac

Sub împăratul roman Gordian al III-lea, zeul cu călăreți apare pe monedele din Tlos, în Lycia vecină și în Istrus, în provincia Moesia de Jos, între Tracia și Dunăre.[1]

Motivul călărețului tracului a fost continuat în formă creștină în iconografia ecvestră a Sfântului Gheorghe și a Sfântului Dimitrie.[2]

Origini. Denumiri[modificare | modificare sursă]

Atributele și originea zeului sunt deocamdată obscure; pare a fi însă rezultatul unui sincretism destul de rapid, poate datorită penetrației romane în ariile cultului său (Balcani, Dacia) atestat totuși din secolul II-III. Grecii îl numeau Theos Heros (grec. "ηρως" - stăpân, căpetenie; mai târziu - semizeu, de origine muritoare), iar romanii, Deus sanctus Heron; unele imagini ale Cavalerului Trac sunt însoțite de inscripții, unde numelui (Heros, în cele grecești, Heron, în cele latine) îi urmează adesea diverse epitete: Invictus (Nebiruitul), Aeternus (Veșnicul), ΚαταχΘδνιος (Stăpânul morților), Κτvξστης (Întemeietorul de neamuri), mai ales de Vetespios.[3]

Imagine. Simboluri[modificare | modificare sursă]

Reprezentare a Cavalerului Trac, descoperita pe teritoriul Bulgariei de azi

Pe teritoriul României s-au găsit cel puțin 200 de imagini de epocă, atestând cultul Cavalerului Trac în Dobrogea, Oltenia, Transilvania. Uneori, imaginile includ (ca relieful cinegetic de galop, de la Constanța) un element marginal derutant (poate biblic): un arbore cu un șarpe încolăcit pe tulpină.[3] Unii cercetători susțin că imaginea Cavalerului trac a fost preluată de iconografia creștină, pentru a-l reprezenta pe Sf. Gheorghe[4].

Detalii dintr-o stela reprezentând Cavalerul Trac

Galerie[modificare | modificare sursă]

Motivul vânătorului

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sabazios on coins, illustrated in the M. Halkam collection.
  2. ^ Hoddinott (1963:61). Sigfried J. de Laet (). History of Humanity: From the seventh to the sixteenth century. Routledge. pp. 233–. ISBN 978-92-3-102813-7.  Christopher Walter (). The Warrior Saints in Byzantine Art and Tradition. Ashgate. pp. 88–. ISBN 978-1-84014-694-3.  c.f. the badly damaged wall painting of St George in the ruins of Đurđevi stupovi, Serbia (c. 1168), see Hoddinott (1963:61).
  3. ^ Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, pag. 129
  4. ^ [1], [2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]