Cascadele de pe Iguazú
| Cascadele de pe Iguazú | |
| Țară | |
|---|---|
| Localizare | Provincia Misiones |
| Coordonate | 25°41′43″S 54°26′12″W / 25.695277777778°S 54.436666666667°V |
| Altitudine | 1 m |
| Înălțime totală | 82 m |
| Lățime totală | 2.700 m |
| Curs de apă | Iguazú |
| Debit mediu | 1.756 m³/s |


Cascadele de pe Iguazú (portugheză Cataratas do Iguaçu, spaniolă Cataratas del Iguazú) sunt numite de localnici „Garganta do Diabo” (în traducere „Gâtlejul Diavolului”). Cataractele sunt amplasate pe fluviul Iguazú la granița dintre Argentina (provincia Misiones) 80% și Brazilia (statul Paraná) 20%. Cascadele sunt formate din 270 de căderi de apă, situate pe o lungime de 2,7 km, având o înălțime variabilă între 82 și 62 de m, în forma literei U care are lățimea de 150 și lungimea de 700 de m. Cele mai multe căderi de apă se află pe teritoriul Argentinei, panorama lor putând fi admirată de pe teritoriul brazilian. Cascadele sunt despărțite de ca. 900 de insulițe, ele oferă loc de cuibărit pentru unele specii de drepnele. Cataractele sunt situate în Parcul Național Iguazú din Argentina și Brazilia. În anul 1984 regiunea este declarată patrimoniu mondial UNESCO. În apropierea cascadelor se află orașul brazilian Foz do Iguaçu și cel argentinian Puerto Iguazú. Primul european care a descoperit cascadele a fost conchistadorul spaniol „Álvar Núñez Cabeza de Vaca”, una dintre cascadele din Argentina purtându-i numele.
Cascada este înconjurată de o pădure subtropicală cu un ecosistem bogat, o imagine a naturii înseși. Atunci când razele soarelui sunt reflectate în aburii cauzați de căderea apei se formează în larg un spectaculos curcubeu, de peste 100 m. Doar după sezonul ploios, în octombrie, 140 de milioane de tone de apă curg în fiecare oră peste cele 275 de cascade care formează potcoava completă a Cascadei Iguacu, cu un volum de șapte ori mai mare decât cel al faimoasei cascade Niagara.[1]
În jurul cascadei există peste 450 de specii de păsări, 80 de specii de mamifere, nenumărate nevertebrate și mai mult de 2000 de specii de plante. Maimuța urlătoare neagră - este caracterizată de urletul puternic, care poate fi auzit la mi mult de 4 km, iar coada sa agățătoare măsoară în lungime între 50 și 90 cm lungime. Fauna acvatică - râul are numeroase specii de pești, precum dorada galbenă și somnul, dar și specii de broaște, printre care Tacuarera sau Crossodactylus Schmidti. Palmierul reginei - comun în pădurile subtropicale, el produce inflorescențe cu flori albe sau galbene. Inima de palmier - este unul dintre palmierii recoltați pentru delicioasa inimă de palmier.[2]
Filme turnate la cascadă
[modificare | modificare sursă]- 1960 Cascada Diavolului (Na Garganta do Diabo), regia Walter Hugo Khouri, film turnat de CINEBRAS - Sao Paulo, Brazilia;
- 1968 Zică ce vor zice (Digan lo que digan), regia Mario Camus, film de coproducție Spania-Argentina
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Cascadele de pe Iguazú la Wikimedia Commons- Seite der brasilianischen Parkgesellschaft, pagină în mai multe limbi
- Gute Beschreibung Arhivat în , la Wayback Machine. (Parques Nacionais anklicken) (port.)
- Lagekarte Arhivat în , la Wayback Machine. (PDF, 522 KB)
- Iguazú Arhivat în , la Wayback Machine.
- Seite der argentinischen Parkverwaltung, pagină în mai multe limbi
- Linksammlung zu Iguazú-Wasserfälle in „Waterfalls of the world” (engl.)
- Light & Shadow Film documentar despre cataracte
- Spectacol de miraj si feerie Arhivat în , la Wayback Machine., 31 ianuarie 2007, Dorin Marian, Revista Magazin