Cartoful în arta europeană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Spre sfârșitul secolului 18 peisajele rurale reapar în arta europeană, prezentând și viața și munca țăranilor. Având ca fundal orașul Hanovra, Arthur von Ramberg pictează țărani și țărance culegând cartofi (Vedere din Hanovra). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner (Câmpi de cartofi la Wessling) cartoful ajunge deja personajul principal. Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann (Recoltarea cartofilor-1895, Înainte de masă-1894, Țărani căutând cartofi). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton Recoltatul cartofului sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului. Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși contradicțiile societății (în tabloul La Bataille des Pommes de Terre - Războiul cartofului din 1948).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Titus Catelly - Cartoful, banalitate sau miracol?, Editura Ceres, colecția Caleidoscop, București, 1987

Legături externe[modificare | modificare sursă]