Carbocation
Un carbocation este un ion care conține un atom de carbon încărcat pozitiv, datorită unui deficit de electroni. Printre cele mai cunoscute exemple se numără ionii meteniu CH3+, metaniu CH5+ și etaniu C2H7+. Unii carbocationi pot avea două sau mai multe sarcini pozitive, la același atom de carbon sau la atomi diferiți, cum este de exemplu cazul dicationului etilen C2H42+.[1]
Nomenclatură[modificare | modificare sursă]
Până la începutul anilor 1970, toți cabocationii erau denumiți ioni carboniu.[2] În nomenclatura curentă din chimie, intră sub numele de carbocation orice ion care conține un atom de carbon încărcat pozitiv. Carbocationii sunt clasificați în două categorii principale în conformitate cu valența carbonului încărcat: cu trei sunt ionii carbeniu (carbene protonate), iar cu cinci și șase sunt ionii carboniu (denumire analoagă cu ionul amoniu). Această nomenclatură a fost propusă de G. A. Olah.[3]
Structură[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Grützmacher, Hansjörg; Marchand, Christina M. (). „Heteroatom stabilized carbenium ions”. Coord. Chem. Rev. 163: 287–344. doi:10.1016/S0010-8545(97)00043-X.
- ^ Robert B. Grossman (). The Art of Writing Reasonable Organic Reaction Mechanisms. Springer Science & Business Media. pp. 105–. ISBN 978-0-387-95468-4.
- ^ Olah, George A. (). „Stable carbocations. CXVIII. General concept and structure of carbocations based on differentiation of trivalent (classical) carbenium ions from three-center bound penta- of tetracoordinated (nonclassical) carbonium ions. Role of carbocations in electrophilic reactions”. J. Am. Chem. Soc. 94 (3): 808–820. doi:10.1021/ja00758a020.