Cantoanele Elveției
Cele 26 de cantoane și semicantoane elvețiene sunt statele Confederației Elvețiene. Fiecare canton are propria sa constituție, legislatură, guvern și propriile sale curți.
Există 23 de cantoane, însă trei dintre ele (Basel, Appenzell și Unterwald) sunt compuse din câte două semicantoane, fie datorită faptului că cele două comunități au fost separate în istorie (Unterwald), fie datorită războaielor religioase (cele două Basel și Appenzell).
| Abr | Canton | Din | Capitală | Populație1 | Suprafață [km²] |
Densitate [loc/km²] |
Număr de comune1 | Limbi oficiale |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ZH | Zürich (Zürich) | 1351 | Zürich | 1 228 600 | 1 729 | 701 | 171 | germană |
| BE | Berna (Bern) | 1353 | Berna | 947 100 | 5 959 | 158 | 399 | germană, franceză |
| LU | Lucerna (Luzern) | 1332 | Lucerna | 350 600 | 1 493 | 233 | 107 | germană |
| UR | Uri | 1291 | Altdorf | 35 000 | 1 077 | 33 | 20 | germană |
| SZ | Schwyz | 1291 | Schwyz | 131 400 | 908 | 143 | 30 | germană |
| OW | Obwald | 1291 | Sarnen | 32 700 | 491 | 66 | 7 | germană |
| NW | Nidwald | 1291 | Stans | 38 600 | 276 | 138 | 11 | germană |
| GL | Glarus | 1352 | Glarus | 38 300 | 685 | 51 | 28 | germană |
| ZG | Zug | 1352 | Zug | 100 900 | 239 | 416 | 11 | germană |
| FR | Fribourg (Freiburg) | 1481 | Fribourg | 239 100 | 1 671 | 141 | 242 | franceză, germană |
| SO | Solothurn | 1481 | Solothurn | 245 500 | 791 | 308 | 126 | germană |
| BS | Basel-Oraș (Baselstadt) | 1501 | Basel | 186 700 | 37 | 5 072 | 3 | germană |
| BL | Basel-Provincie (Baselland) | 1501 | Liestal | 261 400 | 518 | 502 | 86 | germană |
| SH | Schaffhausen | 1501 | Schaffhouse | 73 400 | 298 | 246 | 34 | germană |
| AR | Appenzell Extern (Appenzell Ausserrhoden) | 1513 | Herisau2 | 53 200 | 243 | 220 | 20 | germană |
| AI | Appenzell Intern (Appenzell Innerrhoden) | 1513 | Appenzell | 15 000 | 173 | 87 | 6 | germană |
| SG | Sfântul Gall (St. Gallen) | 1803 | St. Gallen | 452 600 | 2 026 | 222 | 90 | germană |
| GR | Graubünden (Grigioni, Grischun) | 1803 | Chur | 185 700 | 7 105 | 26 | 211 | germană, retoromană, italiană |
| AG | Argovia (Aargau) | 1803 | Aarau | 550 900 | 1 404 | 388 | 232 | germană |
| TG | Turgovia (Thurgau) | 1803 | Frauenfeld | 228 200 | 991 | 229 | 80 | germană |
| TI | Ticino | 1803 | Bellinzona | 311 900 | 2 812 | 110 | 244 | italiană |
| VD | Vaud | 1803 | Lausanne | 626 200 | 3 212 | 188 | 382 | franceză |
| VS | Valais (Wallis) | 1815 | Sion | 278 200 | 5 224 | 53 | 160 | franceză, germană |
| NE | Neuchâtel | 1815 | Neuchâtel | 166 500 | 803 | 206 | 62 | franceză |
| GE | Geneva | 1815 | Geneva | 414 300 | 282 | 1,442 | 44 | franceză |
| JU | Jura | 1979 | Delémont | 69 100 | 838 | 82 | 83 | franceză |
| CH | Elveția | Berna | 7 261 200 | 41 285 | 174 | 2 889 | germană, franceză, italiană, retoromană |
Note[modificare | modificare sursă]
- la 31 decembrie 2001, Statistici naționale,
- sediul guvernului și parlamentului, sediul autorității judiciare este la Trogen.
Abrevierile de două litere folosite pentru cantoanele elvețiene au o utilizare largă. De exemplu ele sunt înscrise pe plăcile de înmatriculare și au rol de cod ISO 3166-2 împreună cu prefixul "CH-" (ex: CH-SZ pentru cantonul Schwyz).
Evoluție[modificare | modificare sursă]
Cele trei cantoane inițiale :
Confederația din 8 :
Confederația din 13 :
- 1484 - Fribourg, Solothurn
- 1501 - Cantonul Basel (separat în Cantonul Basel-Oraș și Cantonul Basel-Provincie), Schaffhausen
- 1513 - Appenzell
Republica elvețiană :
- 1803 - Sfântul Gall, Argovia, Turgovia, Ticino, Vaud
Elveția :
- 1815 - Graubünden, Valais, Neuchâtel, Geneva
- 1979 - Jura
| |||||||||||
