Campionatul Mondial de Snooker din 2019

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Campionatul Mondial de Snooker 2019
Sport snooker
Țară Anglia
Stadioane 1 (1 oraș gazdă)
Data începerii 20 aprilie 2019
Data sfârșitului 6 mai 2019
Participanți 144  Modificați la Wikidata
Câștigătorul trofeului Anglia Judd Trump
Locul doi Scoția John Higgins
Pentru ediția actuală, vedeți :
Campionatul Mondial de Snooker din 2019
Pentru ediția următoare, vedeți :
Campionatul Mondial de Snooker din 2020
Pentru ediția precedentă, vedeți :
Campionatul Mondial de Snooker din 2018

Campionatul Mondial de Snooker 2019, ediția cu numărul 43 a turneului, a avut loc ca de obicei în Sheffield, Anglia la Teatrul Crucible, din 20 aprilie până în 6 mai 2019.

S-a lăudat în 2019 cu premii totale în valoare de 2,23 de milioane de lire sterline. Englezul Judd Trump a devenit în premieră campion mondial, după ce l-a învins în finală pe scoțianul John Higgins (care s-a aflat la treia finală pierdută consecutiv). Pentru performanțele obținute la această ediție, câștigătorul a primit un cec în valoare de 500,000 de lire sterline în timp ce finalistul a fost răsplătit cu 200,000 de lire sterline. Higgins a mai încasat un cec bonus, de 50,000 de lire sterline, pentru că a realizat breakul maxim al competiției.

Evenimentul a fost transmis în România de Eurosport.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Ronnie O'Sullivan, liderul mondial, a fost eliminat din primul tur de conaționalul englez James Cahill, singurul jucător amator calificat vreodată pe tabloul principal al campionatului mondial (în era modernă).

Judd Trump câștigă primul său titlu mondial la opt ani după finala pierdută.

Tot în primul tur, favoritul Mark Allen (favorit 6) a fost eliminat surprinzător de chinezul Zhou Yuelong.

Shaun Murphy a înregistrat în primul tur cea mai clară victorie din istoria epocii moderne a Mondialului. Murphy l-a învins cu 10-0 pe Luo Honghao. Jucătorul chinez, debutant la Campionatul Mondial, a adunat doar 89 de puncte de-a lungul partidei, cel mai mic număr înregistrat vreodată de la mutarea competiției la Teatrul Crucible, în 1977. O singură dată în istoria Crucible mai fusese înregistrat un 10-0, în 1992, când John Parrott îl învingea pe Eddie Charlton.

Englezul Judd Trump, aflat la a 10-a prezență și fiind unul dintre favoriții principali la trofeu, a câștigat în frame decisiv meciul din primul tur cu Thepchaiya Un-Nooh, scor 10-9. Fostul finalist din 2011, a întors o primă sesiune în care a tremurat serios și a fost condus cu 6-3.

După înfrângerea cu 10 la 13 a lui Mark Selby (favorit 3) la Gary Wilson, ziua de sâmbătă a optimilor s-a încheiat cu o altă eliminare neașteptată. Mark Williams, campionul en-titre, a părăsit competiția fiind învins de David Gilbert, scor 13-9. După prima sesiune a meciului, disputată vineri, Williams ajunsese la spital, aceasta după ce a acuzat dureri puternice în piept. Medicii însă l-au asigurat pe triplul campion mondial că durerile nu au legătură cu inima și este apt.

Englezul Judd Trump, număr 7 mondial, a devenit nou campion mondial după o victorie cu 18-9 împotriva scoțianului John Higgins (a treia finală pierdută consecutiv), număr 5 mondial. După o primă sesiune echilibrată (4-4), Trump s-a desprins (12-5; 16-9) și a îndeplinit o simplă formalitate în sesiunea finală câștigând primul lui trofeu la Crucible.

Tabloul principal[modificare | modificare sursă]

 
ȘaisprezecimiOptimiSferturi de finalăSemifinaleFinala
 
                  
 
20 aprilie
 
 
Țara Galilor Mark Williams (1)10
 
26 & 27 aprilie
 
Anglia Martin Gould7
 
Țara Galilor Mark Williams (1)9
 
22 & 23 aprilie
 
Anglia David Gilbert (16)13
 
Anglia David Gilbert (16)10
 
30 aprilie & 1 mai
 
Anglia Joe Perry7
 
Anglia David Gilbert (16)13
 
24 aprilie
 
Anglia Kyren Wilson (8)8
 
Anglia Barry Hawkins (9)10
 
28 & 29 aprilie
 
Republica Populară Chineză Li Hang1
 
Anglia Barry Hawkins (9)11
 
24 & 25 aprilie
 
Anglia Kyren Wilson (8)13
 
Anglia Kyren Wilson (8)10
 
2, 3 & 4 mai
 
Scoția Scott Donaldson4
 
Anglia David Gilbert (16)16
 
21 & 22 aprilie
 
Scoția John Higgins (5)17
 
Scoția John Higgins (5)10
 
27, 28 & 29 aprilie
 
Anglia Mark Davis7
 
Scoția John Higgins (5)13
 
23 aprilie
 
Anglia Stuart Bingham (12)8
 
Anglia Stuart Bingham (12)10
 
30 aprilie & 1 mai
 
Scoția Graeme Dott9
 
Scoția John Higgins (5)
 
21 & 22 aprilie
 
Australia Neil Robertson (4)
 
Anglia Shaun Murphy (13)10
 
25 & 26 aprilie
 
Republica Populară Chineză Luo Honghao0
 
Anglia Shaun Murphy (13)6
 
20 & 21 aprilie
 
Australia Neil Robertson (4)13
 
Australia Neil Robertson (4)10
 
5 & 6 mai
 
Cipru Michael Georgiou1
 
Scoția John Higgins (5)9
 
22 aprilie
 
Anglia Judd Trump (7)18
 
Anglia Mark Selby (3)10
 
25, 26 & 27 aprilie
 
Republica Populară Chineză Zhao Xintong7
 
Anglia Mark Selby (3)10
 
20 & 21 aprilie
 
Anglia Gary Wilson13
 
Belgia Luca Brecel (14)9
 
30 aprilie & 1 mai
 
Anglia Gary Wilson10
 
Anglia Gary Wilson13
 
24 & 25 aprilie
 
Anglia Ali Carter9
 
Anglia Jack Lisowski (11)6
 
28 & 29 aprilie
 
Anglia Ali Carter10
 
Anglia Ali Carter13
 
23 & 24 aprilie
 
Republica Populară Chineză Zhou Yuelong9
 
Irlanda de Nord Mark Allen (6)7
 
2, 3 & 4 mai
 
Republica Populară Chineză Zhou Yuelong10
 
Anglia Gary Wilson11
 
23 & 24 aprilie
 
Anglia Judd Trump (7)17
 
Anglia Judd Trump (7)10
 
27, 28 & 29 aprilie
 
Thailanda Thepchaiya Un-Nooh9
 
Anglia Judd Trump (7)13
 
20 & 21 aprilie
 
Republica Populară Chineză Ding Junhui (10)9
 
Republica Populară Chineză Ding Junhui (10)10
 
3 iulie – Saint-Denis
 
Scoția Anthony McGill7
 
Anglia Judd Trump (7)13
 
20 & 21 aprilie
 
Scoția Stephen Maguire (15)6
 
Scoția Stephen Maguire (15)10
 
26 & 27 aprilie
 
Republica Populară Chineză Tian Pengfei9
 
Scoția Stephen Maguire (15)13
 
22 & 23 aprilie
 
Anglia James Cahill12
 
Anglia Ronnie O'Sullivan (2)8
 
 
Anglia James Cahill10
 

Legături externe[modificare | modificare sursă]