Bunuri mobile din domeniul arheologie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în Argeș
Acestă listă conține bunurile mobile din domeniul arheologie clasate în Patrimoniul cultural național al României aflate la momentul clasării în Argeș.
Căutați un bun mobil clasat folosind formularul de mai jos:
Tezaur[modificare | modificare sursă]
Foto | Informații generale | Detalii tehnice | Descriere | Deținător | Legături |
---|---|---|---|---|---|
Akinakes (armă ofensivă - spadă scurtă) | Datare: sec, VII-VI a.Chr. Descoperit: jud. VÂLCEA, com. COSTEȘTI, Ferigile - necropola tumulară din sat, intravilan Dimensiuni: La gardă: 70 mm Material: fier; forjare; martelare; poansonare | Lama din fier, cu două tăișuri, cu muchie mediană în relief de secțiune romboidală. Mânerul are formă de T, iar garda este cordiformă, bilobată. Decorul este punctat geometric (șiruri de puncte) pe măciulie, lamă și gardă. Extremitatea lamei este ușor corodată, lipsește o mică porțiune din vârf. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Cruce de hotar Autor: Stoica, Maria; Gheorghe, Stanca; Vlaicu, Vasile, Ioana | Datare: 7266 (1757-1758) Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș, com. ȘTEFĂNEȘTI, ȘTEFĂNEȘTI Material: piatră de Albești; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire, pază. Are inscripția săpată în piatră, pe partea frontală. Prezintă motive geometrice (cercuri), săpate în piatră, pe brațul orizontal. Este realizat din piatră de Albești. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Cruce de hotar Autor: Stanca; Stan; Neacșa | Datare: mesiața iunie, dni 12, V leat 7105 (1597) Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Teleorman, CIUPERCENI Material: piatră; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire și pază realizat din piatră. Are inscripția, săpată în piatră, dispusă pe latura verticală. Pe brațul orizontal este decorată cu motive geometrice (cercuri). În inscripție este menționat domnitorul Mihai Viteazul, în timpul căruia a fost realizată crucea. De asemenea, se cunosc o parte din autori. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Cruce de hotar Autor: Dumitru, Zoica și fii; Dragoș; Voica; Radul | Datare: iunie 20, leat 7173 (1665) Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș, ȘTEFĂNEȘTI Dimensiuni: Î soclu: 25 cm Material: piatră; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire și pază, așezată pe un soclu de piatră, cu inscripția săpată în piatră, pe partea frontală, pe corpul crucii și brațul orizontal. Prezintă motive geometrice (cercuri), săpate în piatră, pe brațul orizontal. Este realizată din piatră de Albești-Muscel. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Cruce de hotar Autor: Constandin; Mărgărita; Oana; Dumitru; Oravișa | Datare: 6 mai, v leat 7230 (1722) Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș, ȘTEFĂNEȘTI Material: piatră de Albești; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire și pază, așezată pe un soclu, cu inscripția săpată în piatră, pe partea frontală, laterala stângă a brațului central și brațul orizontal. Prezintă motive geometrice (cercuri), săpate în piatră pe brațul orizontal. Este realizată din piatră de Albești-Muscel. Domnitorul Nicolae voievod, menționat în inscripție, este Nicolae Mavrocordat (1719-1730). | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Cruce de hotar | Datare: 17 noiembrie 1721 Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș, ȘTEFĂNEȘTI, Dealurile Ștefăneștilor Material: piatră de Albești; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire și pază. Are inscripția săpată în piatră, pe părțile: frontală, laterală stânga, laterală dreapta și pe brațul orizontal. Este decorată cu motive iconografice, săpate în piatră. Este realizată din piatră de Albești-Muscel. Domnitorul Niculae voievod, menționat în inscripție, este Nicolae Mavrocordat (1719-1730). | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Cruce de hotar | Datare: leat 7208 (1699-1700) Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș, ȘTEFĂNEȘTI, Dealurile Ștefăneștilor Material: piatră de Albești; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult cu rol de hotărnicie, pomenire și pază. Are inscripția săpată în piatră, pe părțile: frontală, laterală stânga, laterală dreapta și pe brațul orizontal. Este decorată cu motive iconografice, săpate în piatră. Este realizată din piatră de Albești-Muscel. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Pisania clopotniței bisericii Buna Vestire Greci Autor: Hrizea logofăt și jupâneasa sa Ilinca | Datare: 12 mai 1712 Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș Material: piatră de Albești; tăiere; cioplire; șlefuire | Pisania, săpată în piatră, reprezintă atestarea documentară a construcției clopotniței bisericii Buna Vestire Greci, din orașul Pitești - cea mai veche biserică din Pitești (înălțată încă din vremea lui Mihnea cel Rău (1508-1509), a fost reconstruită, zidită, în 1564). Piatra pisaniei are formă dreptunghiulară, iar textul, încadrat într-un chenar, este scris în relief, cu caractere chirilice de tipar. Clopotnița, de zid, a fost construită în anul 1712, deasupra pridvorului bisericii, de către logofătul Hrizea. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Clopot | Descoperit: jud. Argeș, VALEA MARE Material: bronz; turnare; incizare; șlefuire | Clopotul este din bronz, are forma de pară, cu gura larg deschisă. În partea superioară, are patru urechi de prindere. Inscripția este scrisă, concentric, pe două rânduri, cu litere în relief. Prezintă mai multe linii concentrice, în zona gurii. Limba clopotului este din fier. Conform inscripției, data realizării clopotului este anterioară celei din datare. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Cruce de hotar | Datare: v leat 7264 (1755-1756) Școală: Atelier urban Descoperit: jud. Argeș, ȘTEFĂNEȘTI Material: piatră de Albești; tăiere; cioplire; șlefuire | Monument de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire, pază. Este așezată pe soclu. Are inscripția săpată în piatră, pe partea frontală, laterala stângă a brațului central și brațul orizontal. Prezintă motive geometrice (cercuri), săpate în piatră, pe brațul orizontal. Este realizată din piatră de Albești-Muscel. | Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești | Cimec | |
Bronz | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Bronz brut; formă aproximativ ovală, cu o față plană și cealaltă convexă. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; incizare | Lucrată dintr-o bară masivă, plan-convexă în secțiune, se subțiază treptat spre capete. Decorul, prezent doar pe exterior, este compus din caneluri, ce apar sub forma unor coaste, iar la capete, care sunt ușor trase în afară, se încheie prin două nervuri proeminente. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; incizare | Realizată dintr-o bară plan-convexă în secțiune, cu capetele subțiate, rotunjite și apropiate. Decorul realizat pe fața exterioară este compus din grupe de linii verticale și unghiulare, fin incizate. Cele unghiulare dispuse față în față sunt intercalate de cele verticale. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Realizată din bară romboidală în secțiune, cu capetele puțin ascuțite. Piesa a fost desfășurată și ciocănită recent, afectându-i forma și conservarea. Nu prezintă decor. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Realizată dintr-o bară de bronz triunghiulară în secțiune, unul din capete ascuțit și petrecut peste celălalt, rupt din vechime. Patina îi conferă piesei o nuanță de verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; incizare | Realizată dintr-o bară rotundă în secțiune, ornamentată cu grupe de linii incizate, scurte, dispuse vertical. Capetele sunt apropiate și ascuțite. Patina îi conferă piesei o culoare de verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Realizată dintr-o bară de bronz ovală în secțiune, ascuțită la capete, desfășurată din vechime. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Seceră | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Lamă îngustă, muchia lată, terminată în unghi drept. Ciot de turnare, turtit prin ciocănire. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Celt | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Formă de pană, urechiușă laterală ruptă din vechime, tăișul convex. Tubul de înmănușare oval în secțiune cu marginea îngroșată în exterior. Piesa nu prezintă decor, iar pe muchii sunt vizibile bavurile din timpul turnării. Patina uniformă pe corpul piesei îi conferă acesteia o culoare de verde. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Fibulă | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; torsionare; ascuțire | Realizată dintr-o sârmă de bronz rotundă în secțiune, răsucită la jumătate prin spire care formează resortul. Acul cu extremitatea îndoită. Portagrafa fragmentată. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Fibulă | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; torsionare | Fragment de fibulă rotundă în secțiune, capătul lățit și răsucit în formă de spirală realizată din sârmă de bronz pentru a forma resortul. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Celt | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Formă de pană, păstrat în întregime, tăiș convex, tub de înmănușare oval în secțiune, marginea acestuia se prezintă sub forma unei borduri, iar sub aceasta este dispusă o canelură. Piesa este ornamentată pe ambele fețe, cu câte două nervuri proeminente ce apar sub forma a două paranteze dispuse pe axul median. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; cizelare | Lucrată dintr-o bară rotundă în secțiune. Piesa se păstrează fragmentar, fiind ascuțită la un capăt. Decorul este compus din grupuri de linii verticale, fin incizate, între care au fost intercalate alte două linii ce apar sub forma literei x. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare | Lucrată dintr-o sârmă relativ subțire, cu profil pătrat, capetele ascuțite. Unul din capete a fost lățit prin batere cu scopul de a constitui suportul de prindere pentru altă bară din bronz, al cărei capăt se observă, restul fiind pierdut din vechime. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Cordon | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare; presare | Realizată din tablă subțire de bronz, cu marginile răsucite, sub care a fost prinsă o sârmă subțire de bronz pentru a conferi piesei o mai bună rezistență. Decorul este realizat prin presare și este compus din trei grupuri de câte trei nervuri, două dispuse paralel și unul sub formă de ove. Patină nobilă. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Lucrată dintr-o bară plan-convexă în secțiune, capetele subțiate și rupte recent la extremități. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare | Lucrată dintr-o bară de bronz romboidală în secțiune, care se subțiază treptat spre capete; capetele petrecute. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare | Inel de tâmplă realizat dintr-o bară subțire (sârmă) circulară în secțiune, îndoită la jumătate, apoi spiralată în dublu. Unul din capete este rupt recent, iar celălalt tăiat din vechime în timpul prelucrării. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Topor | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Formă de pană, urechiușă laterală, de înmănușare este ovală în secțiune, cu marginea îngroșată sub forma unei borduri de sub care pleacă pe ambele fețe câte patru nervuri, două pe jumătate dispuse sub forma unor paranteze întoarse și alte două spre muchii, dispuse vertical, simetric. Tăișul este convex, iar pe muchii păstrează bavurile de la turnare. Patina nobilă nu s-a păstrat uniform, culoarea ei variind de la verde la verde închis, arămiu. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Seceră | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Formă semilunară. O față este plană, iar pe cealaltă prezintă o nervură mediană proeminentă pe margine, partea activă este tocită din vechime, ca urmare a utilizării uneltei; spre mâner pornesc de la „limbă” alte două nervuri paralele, una mediană și alta în continuarea tăișului. Din loc în loc, pe nervuri se văd urmele de batere ce apar sub forma unui decor. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Vârf de lance | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Formă foliolată. Tubul de înmănușare este conic cu orificiu de fixare, deteriorat din vechime. Tăișul lat pornește din tubul de înmănușare sub forma unor aripioare. Vârful propriu-zis este deteriorat. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Vârf de lance | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Formă foliolată. Tubul de înmănușare este conic, cu orificiile pentru cui prevăzute imediat sub tăiș. Acesta pornește din tubul de înmănușare sub forma unor aripioare late spre bază și ascuțite spre vârf. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Brățară desfăcută și deformată din vechime, din bară de bronz, rotundă în secțiune, subțiată spre capete și ascuțită la extremități. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare | Lucrată dintr-o bară romboidală în secțiune, cu capetele puțin petrecute. Piesa nu prezintă decor, iar patina nobilă este uniformă pe întreaga suprafață, conferindu-i o culoare verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Lucrată dintr-o bară de bronz ovală în secțiune, ascuțită la capete. Piesa a fost desfășurată din vechime, pierzându-și forma inițială. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Pandantiv | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; torsionare; cizelare | Tablă de bronz îndoită sub formă de tub (rulată), cu formă plan-convexă, ornamentat cu trei grupe de linii fine paralele, fin incizate. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Celt | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Formă de pană, urechiușă laterală. Tubul de înmănușare este oval în secțiune, iar marginea se prezintă sub forma unei borduri îngroșat e la exterior. De sub ea pornesc pe ambele fețe patru nervuri proeminente, două sub forma unor paranteze întoarse și alte două ușor curbate. Tăișul este deteriorat din vechime ca urmare a utilizării piesei. Patina nobilă îi conferă o culoare variind de la verde la verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; cizelare | Lucrată dintr-o bară de bronz, cu secțiunea plan-convexă, cu capetele subțiate, ușor petrecute. Decorul, realizat la exterior, se compune din linii fin incizate, verticale, unite prin câte două linii dispuse sub forma literei x. Patina nobilă deteriorată pe unele porțiuni conferă piesei o culoare verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare | Lucrată dintr-o bară de bronz, cu secțiunea plan-convexă, subțiată spre capete. Piesa e plurispiralică (compusă din două spirale), cu capetele răsucite peste corpul piesei. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Lucrată dintr-o bară groasă, rotundă în secțiune, dezdoită și cu capetele rupte. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare | Lucrată din sârmă subțire de bronz, piesa a fost compusă probabil din mai multe spire, dar extremitățile sunt rupte recent. Nu prezintă decor. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; ascuțire | Realizată dintr-o bară de bronz cu secțiunea romboidală, cu capetele deschise și ascuțite, desfășurată din vechime. Unul din capete este rupt din vechime. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Realizată dintr-o bară de bronz cu secțiunea romboidală, capete ascuțite și apropiate, unul dintre acestea îndoit ușor spre exterior. Piesa nu prezintă decor, iar patina nobilă pierdută la unul din capete îi conferă o culoare verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Seceră | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Mânerul arcuit, scurt și îngroșat, finalizat printr-un „cârlig”. Spinarea lățită, cu marginile reliefate, terminate în unghi drept. Vârful rupt din vechime. Tăișul este tocit din vechime. Patina nobilă îi conferă piesei o culoare verde. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Celt | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Partea centrală a unui celt. Tubul de înmănușare și tăișul sunt rupte din vechime. Pe muchii păstrează bavurile din momentul turnării. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Pandantiv | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare la rece | Realizat dintr-o sârmă de bronz, plan convexă în secțiune, răsucită sub forma unui resort. Pe circa o treime din lungimea piesei spirele sunt dese, iar pe celelalte două treimi sunt mai rare. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare; cizelare | Realizată dintr-o bară de bronz rotundă în secțiune, cu capetele ușor subțiate suprapuse, unul din capete este rupt recent. Decorul realizat din grupuri de linii fine incizate, dispuse vertical; între aceste grupuri au fost incizate două linii suprapuse sub forma literei x. Patina nobilă conferă piesei o culoare verde închis. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Cuțit | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Vârf de cuțit (lamă) ascuțit pe ambele fețe, capătul rotunjit, partea mediană prezintă o nervură proeminentă. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Cordon | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere; torsionare; presare | Foaie subțire de bronz cu marginile răsucite, decorată cu două caneluri longitudinale în zona mediană (face parte din piesa cu numărul de inventar 1299). | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; torsionare; cizelare | Lucrată dintr-o bară subțire, rotundă în secțiune. Capetele rupte recent și petrecute. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Cuțit | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Piesa este păstrată în stare fragmentară, doar vârful, tăișul este foarte tocit, iar muchia îngroșată, vârful propriu-zis este ușor deteriorat. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Lucrată dintr-o sârmă subțire de bronz, plan-convexă în secțiune, un capăt ascuțit, celălalt rupt (piesa a fost probabil plurispiralică). Patina nobilă conferă piesei o culoare verde. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Seceră | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; batere | Fragment de seceră masivă, lată, muchia îngroșată și se prezintă sub forma unei nervuri proeminente, paralel cu aceasta a fost relizat un decor compus din linii succesive incizate, dispuse vertical. Tăișul este ascuțit și tocit din vechime. Ciotul de turnare este tocit, iar vârful propriu-zis este rupt. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Un fragment de la un capăt de brățară, ascuțit, cu secțiune plan-convexă. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Realizată dintr-o bară de bronz, plan-convexă în secțiune, capetele sunt rupte din vechime. Piesa este deformată, iar patina nobilă este deteriorată. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Realizată dintr-o bară de bronz, plan-convexă în secțiune, capetele sunt rotunjite. Corpul este dublu spiralat. Patina nobilă conferă piesei o culoare verde, verde arămie. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; rulare | Realizată dintr-o bară de bronz, ovală în secțiune, spiralată de patru ori, capetele ascuțite și ușor petrecute. Spirele mediane (trei) sunt îngroșate. Piesa nu prezintă decor. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Seceră | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; ciocănire | Mânerul de la o seceră „cu limbă la mâner”. Ciotul de turnare este îndoit din vechime. Pe margini și zona mediană prezintă trei nervuri proeminente dispuse paralel. De-a lungul nervurilor prezintă urme de ciocănituri. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Realizată din bară de bronz, romboidală în secțiune, ascuțindu-se spre capăt, se păstrează doar o treime din piesă. Nu prezintă decor. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Bară de bronz | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Bară masivă, rectangulară în secțiune, ornamentată cu linii oblice, ciocănite (poansonate). Piesa constituie probabil o brățară în stadiul inițial de execuție, nefinalizată. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare | Lucrată dintr-o sârmă subțire de bronz, un capăt ascuțit, celălalt lățit și rupt, capetele petrecute. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Vâlcea, com. SLĂTIOARA, SACOȚI, Lunca Tărâi Material: bronz; turnare; cizelare | Realizată din bară de bronz, plan-convexă în secțiune, un capăt lățit, celălalt subțiat. Decorul este alcătuit dintr-un grup de linii gravate, dispuse vertical. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inventar de mormânt | Datare: a doua jumătate a sec. V a. Chr Descoperit: jud. Argeș, com. Tigveni, TIGVENI, Tigveni "Babe" Material: Fier | Mormântul 5 din tumulul 9 descoperit în necropola de incinerație de la Tigveni "Babe" reprezintă un ansamblu închis definitoriu pentru mormintele cu arme din arealul grupului cultural Ferigile, de la finalul primei epoci a fierului. Inventarul mormântului conține două piese de echipament militar: o spadă scurtă de tip akinakes, singurul exemplar descoperit în necropola amintită, și un vârf de lance. Atât spada cât și vârful de lance sunt piese deosebite, reprezentând variante unice în necropolele de tip Ferigile. Vârful de lance prezintă analogii cu unele exemplare descoperite în necropola getică din secolele IV-III a. Chr. de la Zimnicea, iar spada este un tip de akinakes evoluat. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Topor plat-îngust | Datare: Mileniul V î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Ștefan Cel Mare, GLAVACIOC, Mănăstirea Glavacioc Material: Realizat din cupru prin martelare | Piesa are formă trapezoidală cu tăișul arcuit, ale cărei margini nu depășesc corpul uneltei. Acesta este ușor bombat la jumătate. Capătul opus tăișului este turtit din vechime ca urmare a folosirii uneltei. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Corn de podoabă | Datare: sec. II aHr - sec. I aHr Descoperit: jud. Argeș, com. Cetățeni, Valea Chiliilor Material: foaie de aur, răsucire | Bijuterie în formă de corn obținută prin rularea unei foițe de aur, probabil o miniatură de rhyton simplă, fără protoma, imitând forma primitivă a cornului de animal pentru băut, cu scurgere la extremitate inferioară și cu ornamente liniare în cercuri la partea superioară a buzei, cornul este un element de podoabă, probabil face parte dintr-un colier. | Muzeul Municipal Câmpulung, Câmpulung | Cimec | |
Inel sigilar | Școală: Transilvania Descoperit: jud. Argeș, Câmpulung, Necropola fostei Bis. Valea Material: Argint; turnare în tipar | Inel sigilar, emblemă heraldică pe scut oval rococo, mobilat cu corb și anul 1810, suportul fiind un leu în picioare. În câmpul sigiliului găsim legenda monografică cu caractere slave amintite. Câmpul sigilar cu o coroană a aparținut județului Iorga, care și-a exercitat magistratura în trei rânduri : 1786, 1796, 1810. A fost descoperit în mormântul nr. 35 din interiorul bisericii dispărute Valea. Documentul sigilografic prezintă un real interes pentru știința sfragisticei românești (disciplina auxiliară a istoriei care se ocupă cu studierea si explicarea sigiliilor folosite in diferite acte) și pentru istoria organizării, de la sfârșitul perioadei medievale, a celei mai vechi așezări românești dintre Carpați și Dunăre, orașul Câmpulung Muscel. | Muzeul Municipal Câmpulung, Câmpulung | Cimec | |
Inel | Datare: A doua jumătate a sec. al XV-lea Descoperit: jud. Argeș, com. Pietroșani, Retevoiești, "Siliște". Ruinele bisericii din Retevoiești Material: aur, turnate, ornamentat prin gravură și nielaj; gemă din carneol cu gravură | Inel sigilar din aur, în care veriga și chaton-ul fac corp comun. Prezintă motive florale și vegetale, în oglindă, pe partea superioară a verigii, la îmbinarea acesteia cu chaton-ul. Acesta, de formă neregulată, conține la exterior inscripția cu numele comanditarului, delimitată de două cercuri perlate. În chaton este încastrată o gemă antică din carneol pe care e gravată o scenă reprezentându-l pe Zeus, stând pe tron, având în mâna dreaptă - care e întinsă, deasupra unei coloane, reprezentând un altar în flăcări - o Nike. Inscripție: JUPAN BLANCU LOGOFET BEASIN PRbSTEN. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel | Datare: Secolul al XVI-lea Descoperit: jud. Argeș, com. Cepari, Ceparii Pământeni, Biserica cu hramul Înălțarea Domnului Material: aur; turnare, gravare, incizie, cizelare | Inel sigilar din aur, cu pecetea rotundă, săpată în metal, piesă în care chaton-ul face corp comun cu veriga, aceasta fiind semicirculară în secțiune. În câmpul sigilar chaton-ul, prevăzut pe margine cu un cerc din puncte incizate, conține legenda cu litere chirilice, iar sub ea, într-un chenar, flancat de lambrechini este dispusă o mână stângă, cu pumnul strâns, care ține o tulpină ramificată, cu trei flori, fiecare cu câte cinci petale, ce ar putea fi untișor (Ranunculus ficaria) sau saschiu (Vinca minor). Mâna este încadrată de o parte și de alta de câte o stea cu câte șase raze. Inscripție: + CERA. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel | Datare: A doua jum. a sec. al XV-lea - prima jumătate a sec. al XVI-lea Descoperit: jud. Argeș, com. Băiculești, Tutana, Mănăstirea Tutana Material: aur; turnare, gravare, gema încastrată în chaton este din nicolo și gravată | Inel sigilar din aur în care veriga și chaton-ul fac corp comun și sunt decorate în întregime cu motive geometrice și vegetale. Chaton-ul are încastrată o gemă antică din nicolo, de formă octogonală (9 x 6 mm) care are gravat un Satir în mișcare spre stânga, nud, cu mâna dreaptă ridicată și cu un "pedum" în mâna stângă. Pe antebrațul drept atârnă un ciorchine de strugure, iar la picioare are un vas (oenochoe). Pe cap se observă doi clopoței: unul pe creștet, celălalt mai jos de ureche. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Topor-ciocan | Datare: Mijlocul mileniului IV a.Chr. Descoperit: jud. Argeș, com. Teiu, Teiu din Deal, Măgură-Tell 1 Material: cupru | Topor cu gaură transversală pentru coadă. Unul dintre capete este prevăzut cu tăiș vertical semicircular, celalalt capăt este teșit, transformat în ciocan cu ceafa orizontală. Secțiune rectangulară. Gaura pentru coadă este ovală (diametrul: 2,4 x 2,8 cm), plasată destul de aproape de capătul-ciocan. În zona găurii pentru coadă, toporul are lățimea cea mai mare, prezentând câte o arcuire pronunțată pe fiecare față. Urme de patină nobilă. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Ulcior în formă de berbec | Datare: Sec. I a.Chr. Material: lut ars | Vas-urcior, în formă de berbec, formă paralelipipedică. Este lucrat dintr-un lut de bună calitate, ars uniform, oxidat. Întreaga sa suprafață a fost acoperită cu vopsea roșie și albă, în prezent, căzute pe alocuri. Vasul a fost modelat într-un tipar ce redă forma unui berbec, cu cap proeminent și coarnele răsucite. Detaliile anatomice ale capului berbecului sunt realist redate, iar lâna este reprezentată prin intermediul unor mici spirale alăturate. Picioarele animalului sunt îndoite sub corp și sprijinite pe o bază soclu, paralelipipedică, fără alte reprezentări figurate. Din creștetul animalului este modelat tubul de scurgere al urciorului, mărginit la buză cu o bordură bine marcată. Vasul este prevăzut în partea superioară cu o toartă mai puternic arcuită spre tubul de scurgere, având o subțire șențuire longitudinală ce-i conferă un aspect pseudo-bifid. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Sceptru în formă de cap de cal | Datare: Sfârșitul mileniului IV a.Chr. Descoperit: jud. Argeș, com. Buzoiești, Cornățel Material: piatră | Wceptru din rocă de culoare brun-gălbuie, foarte dură. Formă elipsoidală. La una dintre margini este reprezentat un cap de cal cu ochii și botul proeminent. Perforație pentru coadă rotundă. Detaliile anatomice ale animalului și unele elemente de harnașament sunt redate schematic prin incizie. De jur împrejurul găurii de înmănușare sunt reprezentate trei cercuri concentrice din care pornesc către baza piesei, patru linii frânte reprezentând picioarele animalului. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: Prima jumătate a mileniului IV a.Chr. Descoperit: jud. Argeș, com. Ștefan Cel Mare, Glavacioc, Mănăstire Dimensiuni: DM: 86 Material: scoică Spondylus | Brățară circulară din scoică Spondylus, de culoare albă cu inserții roșii-vineții. Capetele sunt deschise, ascuțite, subțiindu-se treptat către extremități. Secțiunea este plan-convexă pe cca o jumătate din piesă și rectangulară în cealaltă jumătate. Suprafața este foarte bine șlefuită. Câteva urme de tăiere sub forma a trei dungi paralele transversale, pe suprafața inferioară. Piesa a fost descoperită ruptă în trei fragmente aproximativ egale ca dimensiuni. În prezent este întregită, restaurată. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 25 Material: argint | Inel de tâmplă circular, secțiune circulară, cu capetele deschise. Un capăt puternic îngroșat și cu aspect de buton conic, celălalt capăt este subțiat treptat, ascuțindu-se la vârf. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 27 Material: argint | Inel de tâmplă din argint, din bară cu secțiune circulară, cu un capăt îngroșat și delimitat de restul corpului printr-o mică adâncitură, celălalt capăt este ascuțit și îngroșat. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 27 Material: argint | Inel de tâmplă din argint, din bară cu secțiune circulară, cu un capăt îngroșat și delimitat de restul corpului printr-o adâncitură, celălalt capăt este ascuțit și subțiat. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 30 Material: argint | Inel de tâmplă din argint, de formă circulară (ușor deformat din vechime), cu capetele petrecute și înfășurate de patru ori în jurul corpului piesei, după ce au format câte o spirală. Grosimea sârmei de argint cu secțiune circulară, din care este realizat inelul de tâmplă, se îngroașă treptat spre zona mediană a acestuia. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 83 Material: argint | Brățară circulară din argint, realizată dintr-un mănunchi de patru fire de sârmă, răsucite în torsadă. Capetele brățării sunt deschise, încheietoarea fiind în forma unei mici îndoituri, cu un bumb conic. Cealaltă parte a încheietorii este ruptă din vechime. Piesa a fost descoperită fragmentată în șase bucăți, toate fragmentele fiind păstrate. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 120 Material: argint | O brățară plurispiralică din argint, din care se păstrează zona centrală cu patru spire. Secțiunea barei de argint este circulară. Miezul este în forma unei sârme din metal impur, probabil fier, numai învelișul fiind din argint. Brățara prezintă rupturi din loc în loc pe suprafața spirelor, fiind distrusă din vechime. Formată din patru fragmente. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Dimensiuni: DM: 120 Material: argint | O brățară plurispiralică din argint - păstrate patru spire. Doar o singură terminație păstrată, aplatizată prin batere și decorată prin ștanțare cu un motiv ornamental alcătuit din șase palmete succesive stilizate vegetal (în formă de frunză, cu nervuri în relief). Capătul aplatizat se finalizează printr-o protomă zoomorfă (cap de șarpe sau de lup). Palmetele și terminația zoomorfă poartă urme de aurire. Terminația aplatizată (L = 11,5 cm, grosime = 0,4, lățime = 2 cm) este ruptă de la locul prinderii de corpul brățării. Din cealaltă terminație aplatizată se mai păstrează numai două mici fragmente cu reprezentări de palmete (fragmentul a: L = 3,7 cm, l = 1,8 cm, grosime 3,5 mm; fragmentul b: L = 2,6 cm). | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgură Material: argint | Aproximativ o jumătate dintr-o spiră a unei brățări plurispiralice din argint, din sârmă cu secțiune circulară. Partea păstrată este unul dintre capete, aplatizat prin batere și ornamentat prin ștanțare, cu motive decorative alcătuite din palmete vegetale stilizate în formă de frunză cu nervură centrală în relief (șase palmete succesive). Extremitatea capătului aplatizat este modelată în forma unei protome zoomorfe (șarpe sau lup) cu botul și ochii bine marcați și fruntea triunghiulară, cu coamă bogată, reprezentată convențional prin linii incizate în zig-zag. Zona marginală a capătului aplatizat este marcată printr-o succesiune de mici linii incizate, dispuse oblic, în porțiunea protomei zoomorfe, acestea luând aspectul unui motiv ornamental "în brăduț". | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Fibulă cu arc în formă de scut rombic | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Argeș, com. Rociu, Gliganu de Jos, Măgura Material: argint | Fibulă din argint de schemă Latène târzie, cu arcul în formă de scut rombic. Se mai păstrează ceva mai mult din jumătatea arcului și câteva spire din resort (trei pe o parte și patru pe cealaltă), precum și un fragment din coardă (exterioară), cu secțiune rectangulară. Arcul rombic este ornamentat în zona mediană cu un registru cu motive stilizate în formă de volute înlănțuite, iar jumătățile arcului sunt bordate cu o înșiruire de mici cerculețe succesive, descriind câte un triunghi. Marginea arcului, ușor înălțată față de restul suprafeței exterioare, este și ea ornamentată cu o succesiune de mici liniuțe incizate dispuse oblic. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Fibulă cu scut | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Material: argint | Fibula este în formă de frunză, realizată din tablă de argint. Scutul (arcul) este ornamentat cu o figură antropomorfă în relief, reprezentând un personaj feminin. Detaliile anatomice ale feței sunt redate expresiv, în relief. Fața este încadrată de bucle bogate. Pe fruntea personajului se disting urmele unei diademe. Suprafața superioară a fibulei este relativ bine finisată. Suprafața inferioară prezintă mai multe asperități, având în negativ urma matriței pe care a fost modelată în relief figura umană de pe suprafața superioară. Resortul este format din 6 + 5 spire, cu coarda exterioară. O mică parte din marginea piesei, corespunzând unui sector de deasupra figurii feminine, este ciobită. Portagrafă plină, de formă trapezoidală. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Fibulă cu scut | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Material: argint | Fibula este în formă de frunză, realizată din tablă de argint. Scutul (arcul) este ornamentat "au repousée" cu o figură antropomorfă în relief, reprezentând un personaj feminin. Detaliile anatomice ale feței sunt redate expresiv, în relief. Fața este încadrată de bucle bogate. Pe fruntea personajului se disting urmele unei diademe. Suprafața superioară a fibulei este relativ bine finisată. Suprafața inferioară prezintă mai multe asperități, având în negativ urma matriței pe care a fost modelată în relief figura umană de pe suprafața superioară. Resortul este format din 7 + 6 spire, cu coarda exterioară. Urmele unei îndoituri duble în marginea piesei, în dreapta creștetului personajului feminin. Portagrafă plină, de formă trapezoidală. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel cu capetele deschise | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 24 Material: argint | Inel din argint, de formă circulară, cu capetele desfăcute și petrecute, lățite și aplatizate prin batere. Secțiune rectangulară. Unul dintre capete, lățit în formă elipsoidală, este ornamentat cu incizii în motivul "brăduțului". | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel plurispiralic | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 20 Material: argint | Fragment dintr-un inel plurispiralic din argint. Se mai păstrează o spiră completă și începutul celei de-a doua. Secțiune plan-convexă. Nu este exclus ca ruptura să fie una modernă. Capetele rupte vizibil prin îndoire forțată. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel plurispiralic | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 20 Material: argint | Inel plurispiralic din sârmă subțire de argint cu secțiune circulară, răsucită în spirală, formând trei spire. Capetele sunt subțiate treptat către extremități și ascuțite. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 32 Material: argint | Inelul este realizat dintr-o bară subțire de argint, rotundă în secțiune, subțiindu-se treptat către capete. Capetele au fost subțiate până la dimensiunile unei sârme fine, fiind trecute unul pe lângă altul, întoarse în față în ochiuri, apoi răsucite în jurul corpului piesei, formând într-o parte trei și în cealaltă patru spire. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 26; 21 Material: argint | Inel oval, din sârmă de argint cu secțiune circulară. Capetele sunt deschise. Un capăt este îngroșat și marcat cu o mică șențuire la extremitate, iar celalalt capăt se subțiază treptat și este ascuțit. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel de tâmplă | Datare: Sec. I BC Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 26; 23 Material: argint | Inel oval, din sârmă de argint cu secțiune circulară. Capetele sunt deschise. Un capăt este îngroșat și marcat cu o mică șențuire la extremitate, iar celalalt capăt se subțiază treptat și este ascuțit. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Brățară | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 125 Material: argint | Brățară din bară de argint cu secțiune circulară, rulată (patru spire), cu capetele aplatizate prin batere, finalizate în forma unor protome zoomorfe (capete de șerpi sau de lupi, cu botul și ochii redați în relief și fruntea triunghiulară), și decorate cu motive ornamentale ștanțate (palmete cu stilizări vegetale în formă de frunză, cu nervura centrală în relief - șase palmete la un capăt, șapte palmete la celălalt capăt). Ușoare urme de aurire pe zone ale palmetelor. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel plurispiralic | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: D: 18 Material: argint | Inel plurispiralic din sârmă de argint rulată (patru spire), secțiune plan-convexă. Un capăt este rupt, capătul păstrat întreg este subțiat treptat și ascuțit. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Inel plurispiralic | Datare: Sec. I î.Hr. Descoperit: jud. Olt, com. Mărunței, Bălănești, La izvor Dimensiuni: DM: 24 Material: argint | Inel plurispiralic din sârmă de argint rulată (patru spire), secțiune rectangulară aplatizată, un capăt este rupt, capătul păstrat întreg este subțiat treptat și ascuțit. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec |
Fond[modificare | modificare sursă]
Foto | Informații generale | Detalii tehnice | Descriere | Deținător | Legături |
---|---|---|---|---|---|
Fibulă "digitată" | Datare: mijl. sec. VI - mij. sec. VII p.Chr. Descoperit: jud. ARGEȘ, com. UNGHENI, UNGHENI Material: Realizată din bronz prin turnare în tipar; lipire cu metal alb. | Capul fibulei semidiscoidal (lățime de 3,5 cm) terminat prin cinci butoni (degete) rotunzi; corpul scurt, ușor arcuit, continuat cu piciorul alcătuit dintr-o placă romboidală și terminat cu un buton alungit. Pe marginile plăcii romboidale, în partea superioară, se află două ochiuri, iar la mijloc și la baza ei sunt dispuși câte doi butoni. Pe fața inferioară a capului semidiscoidal se observă dspozitivul de care se lipea resortul, distigându-se metalul aplicat pentru lipire; resortul și acul lipsesc; portagrafa este scurtă, întoarsă la vârf pentru a permite blocarea acului. Piesa este decorată pe fața superioară. Ea prezintă: pe semidisc, trei semicercuri în excizie între care se intercalează linii succesive dispuse vertical; pe corp, linii verticale cu aspectul unor coaste și pe placa romboidală o rețea de linii scrijelite. Pe placă, liniile sunt dispuse astfel: două pornesc din urechiușe și brăzdează în partea mediană suprafața plăcii, o alta încadrează pe margine întreg decorul, iar alte două linii se întretaie descrind un opt. Decorul butonului terminal este compus tot din linii incizate. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Amforă Autor: Menekrates 2 | Datare: prima jumătate a secolului II a. Chr. Școală: Rhodos Menekrates 2 Descoperit: jud. ARGEȘ, com. Cetățeni, Cetățeni, situl arheologic Cetățeni Material: ceramică; lut ars; ardere oxidantă; modelare la roată; ștampilare | toartă de amforă fragmentară, se păstrează partea suparioară ce se prindea de gâtul amforei. Poartă o ștampilă rectangulară cu numele fabricantului rhodian Menekrates 2, activ în perioada 180-160 a.Chr. Pastă fină, curată, bine frământată, cu foarte mici particule de mică, arsă oxidant și uniform, culoare roz-pal, tipică pentru amforele de Rhodos. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Amforă Autor: Satyros | Datare: a doua jumătate a secolului II a. Chr. Școală: Rhodos Satyros Descoperit: jud. ARGEȘ, com. Cetățeni, Cetățeni, situl arheologic Cetățeni Material: ceramică; lut ars; ardere oxidantă; modelare la roată; ștampilare | toartă de amforă fragmentară, se păstrează partea superioară ce se prindea de gâtul amforei. Poartă o ștampilă rectangulară cu numele fabricantului rhodian Satyrou (retrograd și în oglindă, activ în perioada 150-100 a.Chr. Pastă fină, curată, bine frământată, cu foarte mici particule de mică, arsă oxidant și uniform, culoare roz-pal, tipică pentru amforele de Rhodos. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Amforă | Datare: secolul II a. Chr. Descoperit: jud. ARGEȘ, com. Cetățeni, Cetățeni, situl arheologic Cetățeni Material: ceramică; lut ars; ardere oxidantă; modelare la roată; ștampilare | toartă de amforă fragmentară, se păstrează partea superioară ce se prindea de gâtul amforei. Poartă o ștampilă rectangulară (3,5 x 1,4 cm) cu două zig zaguri separate de o linie și punctate în spațiul unghiular. Pastă fină, curată, bine frământată, cu foarte mici particule de mică, arsă oxidant și uniform, culoare roz-gălbuie, imitând pasta amforelor de Rhodos. | Muzeul Județean Argeș, Pitești | Cimec | |
Rhyton zoomorf | Datare: sec. II î. Hr-sec. I î. Hr Descoperit: jud. Argeș, com. Cetățeni-Muscel, Cetățeni, Valea Chiliilor Material: ceramică; ardere, lustruire | Fragmentul este partea interioară a unui vas in formă de pâlnie căruia îi lipsește partea mediană și superioară ,care se termină cu un gurgui în vecinătatea căruia se continuă în prelungire, în partea opusă, o protomă zoomorfă respectiv capul unui mamifer al cărui bot este rupt (după forma gâtului, capul poate fi de cal sau alt mamifer). | Muzeul Municipal Câmpulung, Câmpulung | Cimec |