Sari la conținut

Tripanosomiaza africană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Boala somnului)
Tripanosomiaza africană

Formele parazitului Trypanosoma într-un frotiu de sânge
Specialitateboli infecțioase  Modificați la Wikidata
SimptomeWinterbottom's sign[*][[Winterbottom's sign (swelling of lymph nodes (lymphadenopathy) along the back of the neck, in the posterior cervical chain of lymph nodes)|​]][1]
febră periodică[*][1]
cefalee[1]
maleza[*][1]
anemie[1]
dureri articulare[*]
sleep disorder[*][[sleep disorder (disease of mental health that involves disruption of sleep patterns)|​]]
dizziness[*][[dizziness (general term for a number of types of impairment in spatial perception and stability)|​]]
primary affect[*][[primary affect (clinical symptom, which means a limited presence of inflammation at the site of initial penetration of infectious disease.)|​]]
Tahicardie
Tumefacție
cachexia[*][[cachexia (medical condition)|​]]
sopor[*][[sopor (condition of abnormally deep sleep or a stupor from which it is difficult to rouse)|​]]  Modificați la Wikidata
CauzeTrypanosoma brucei[*]
Trypanosoma gambiense[*]
Trypanosoma brucei rhodesiense[*]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]
lumbar puncture[*][[lumbar puncture (procedure to collect cerebrospinal fluid)|​]]
microscop optic
agglutination[*][[agglutination (clumping of particles)|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9086.5
ICD-10B56
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM086.5[2][3]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB29277 13400
MedlinePlus001362
eMedicinemed/2140
Patient UKTripanosomiaza africană
MeSH IDD014353
Musca țețe

Tripanosomiaza africană sau boala somnului[4] este o boală parazitară care afectează oamenii și animalele. Este provocată de un parazit din specia Trypanosoma brucei.[5] Există două subspecii ale speciei Trypanosoma brucei care produc infecții la om: Trypanosoma brucei gambiense (T.b.g.) și Trypanosoma brucei rhodesiense (T.b.r.).[4] T.b.g. este cauza a peste 98% din cazurile raportate.[4] Ambele varietăți se transmit de obicei prin mușcătura unei muște țețe infectate și sunt mai frecvente în zonele rurale.[4]

La început, în primul stadiu al bolii, pacientul prezintă febră, cefalee, prurit și dureri articulare.[4] Acestea apar în interval de 1-3 săptămâni de la mușcătură.[6] Ulterior, în interval de câteva săptămâni sau luni, se declanșează al doilea stadiu, cu confuzie, coordonare deficitară, amorțeală și insomnie.[4][6] Diagnosticul se stabilește prin identificarea parazitului într-un frotiu de sânge sau în lichidul dintr-un ganglion limfatic.[6] Frecvent este necesară o puncție lombară pentru a se determina dacă boala este în primul sau în al doilea stadiu.[6]

Trypanosoma brucei sub microscop, colorat cu Giemsa

Prevenția îmbolnăvirilor severe implică screeningul populației expuse riscului, prin efectuarea analizelor de sânge pentru depistarea T.b.g.[4] Tratamentul se realizează mai ușor dacă boala este detectată precoce, înainte de apariția simptomelor neurologice.[4] Tratamentul pentru primul stadiu al bolii constă în administrarea de pentamidină sau suramină.[4] În tratamentul celui de-al doilea stadiu se folosește eflornitină sau nifurtimox în asociere cu eflornitină pentru T.b.g.[6] Deși medicamentul melarsoprol acționează asupra ambelor varietăți, se utilizează de obicei numai pentru T.b.r., din cauza reacțiilor adverse grave.[4]

Boala apare cu regularitate în unele regiuni din Africa Subsahariană, iar populația expusă riscului este de aproximativ 70 de milioane de oameni din 36 de țări. [7] Conform datelor valabile în 2010, boala provocase circa 9 000 de decese, ceea ce reprezintă o scădere în comparație cu 34 000, câte erau în 1990.[8] Numărul estimat de persoane infectate în prezent este de 30 000, dintre care 7 000 de cazuri noi de infecție s-au produs în 2012.[4] Peste 80% dintre aceste cazuri se află în Republica Congo.[4] În istoria recentă au avut loc trei epidemii majore: una care a durat din 1896 până în 1906 și a fost localizată preponderent în Uganda și bazinul fluviului Congo și două în 1920 și 1970, în mai multe țări africane.[4] Alte animale, de exemplu bovinele, pot fi purtătoare ale bolii și pot contracta infecția.[4]

  1. ^ a b c d e Spavá nemoc (în cehă), WikiSkripta, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ Disease Ontology, accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n WHO Media centre (iunie 2013). „Fact sheet N°259: Trypanosomiasis, Human African (sleeping sickness)”. 
  5. ^ Format:MedlinePlusEncyclopedia
  6. ^ a b c d e Kennedy, PG (2013 Feb). „Clinical features, diagnosis, and treatment of human African trypanosomiasis (sleeping sickness)”. Lancet neurology. 12 (2): 186–94. PMID 23260189.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ Simarro PP, Cecchi G, Franco JR, Paone M, Diarra A, Ruiz-Postigo JA, Fèvre EM, Mattioli RC, Jannin JG (). „Estimating and Mapping the Population at Risk of Sleeping Sickness”. PLoS Negl Trop Dis. 6 (10): e1859. doi:10.1371/journal.pntd.0001859. 
  8. ^ Lozano, R (). „Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2010”. Lancet. 380 (9859): 2095–128. doi:10.1016/S0140-6736(12)61728-0. PMID 23245604.