Sari la conținut

Barosaurus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Barosaurus
Fosilă: Jurasic târziu, 152–150 mln. ani în urmă
Schelet montat, Muzeul American de Istorie Naturală
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Reptilia
Supraordin: Dinosauria
Ordin: Saurischia
Subordin: Sauropodomorpha
Infraordin: Sauropoda
Familie: Diplodocidae
Gen: Barosaurus
Marsh, 1890
Nume binomial
Barosaurus lentus
Marsh, 1890

Barosaurus este un gen de dinozaur sauropod gigantic, cu coadă lungă și gât lung, erbivor, strâns înrudit cu mai cunoscutul Diplodocus. Rămășițe au fost găsite în Formațiunea Morrison din perioada Jurasicul târziu din Dakota de Sud, Utah și Montana, iar alte posibile rămășițe au fost găsite și în Colorado, estul Wyoming și Oklahoma.[1] Numele generic, Barosaurus, provine din cuvintele grecești barys (βαρυς) care înseamnă „greu” și sauros (σαυρος) care înseamnă „șopârlă”, însemnând astfel „șopârlă grea”.

Barosaurus ridicându-se pentru a se apăra împotriva unei perechi de Allosaurus

Barosaurus a fost un sauropod gigantic, a cărui talie adultă standard era estimată la aproximativ 25–27 de metri lungime și o greutate de 12–20 de tone.[2][3][4] Totuși, dimensiunile sale sunt subiectul unor dezbateri intense în comunitatea științifică datorită unor descoperiri fragmentare care sugerează exemplare mult mai mari. Paleontologul Mike Taylor a propus că o vertebră masivă (BYU 9024), atribuită inițial genului Supersaurus, ar aparține de fapt unui Barosaurus colosal, care ar fi putut atinge 48 de metri lungime și 66 de tone. Deși alți cercetători contestă această reclasificare, există și alte fosile (seria de vertebre cervicale BYU 3GR) care indică existența unor indivizi cu gâturi extrem de lungi, de peste 15 metri, și o lungime totală a corpului de aproximativ 40 de metri.[5]

În comparație cu ruda sa apropiată, Diplodocus, Barosaurus avea proporții diferite: un gât mult mai lung și o coadă mai scurtă, deși lungimea totală era similară. Deși era mai lung decât Apatosaurus, scheletul său era mai puțin robust, fiind un animal mai zvelt.[6] Până în prezent, nu a fost descoperit niciun craniu de Barosaurus, însă se presupune că acesta era lung și scund, dotat cu dinți în formă de țăruș dispuși în partea frontală a gurii, similar celorlalte diplodocide.[7]

Coloana vertebrală prezintă trăsături distinctive, chiar dacă nu a fost găsită niciodată completă. Interesant este că Barosaurus avea doar 9 vertebre dorsale (față de 10 la rudele sale), se pare că una dintre acestea fiind „convertită” într-o vertebră cervicală pentru a susține gâtul alungit. Vertebrele cervicale erau cu până la 50% mai lungi decât cele de la Diplodocus, dar aveau spine neurale mai puțin complexe. Coada, deși mai scurtă, se termina probabil cu o extremitate subțire, asemănătoare unui bici, formată din numeroase vertebre caudale.[6]

Membrele lui Barosaurus erau adaptate pentru a susține o greutate enormă, având o structură columnară. Deși membrele anterioare erau proporțional mai lungi decât la alte diplodocide, ele rămâneau totuși mai scurte decât cele posterioare.[6] Degetele erau dispuse într-o manieră digitigradă, cu o gheară mare pe partea interioară a „mâinii” și gheare mai mici la picioarele din spate.[8] Din punct de vedere biologic, studiile sugerează că aceste animale aveau o rată de creștere accelerată, acumulând între 300 și 550 kg pe an, și atingeau maturitatea pe parcursul unei vieți estimate între 21 și 39 de ani.[9]

Cladograma de mai jos a Diplodocinae este după Tschopp, Mateus și Benson (2015).[10]

Diplodocinae


  1. ^ Woodruff, D. C.; Walker, S.; Hunt, K.; Schein, J. P. (). „The first specimen of Barosaurus (Sauropoda: Diplodocidae) from Montana: the northernmost occurrence of the genus”. New Mexico Museum of Natural History and Science Bulletin. 102: 233–245. 
  2. ^ Seebacher, Frank. (). „A new method to calculate allometric length-mass relationships of dinosaurs”. Journal of Vertebrate Paleontology. 21 (1): 51–60. CiteSeerX 10.1.1.462.255Accesibil gratuit. doi:10.1671/0272-4634(2001)021[0051:ANMTCA]2.0.CO;2. 
  3. ^ Henderson, Donald (). „Sauropod Necks: Are They Really for Heat Loss?”. PLOS ONE. 8 (10). Bibcode:2013PLoSO...877108H. doi:10.1371/journal.pone.0077108Accesibil gratuit. PMC 3812985Accesibil gratuit. PMID 24204747. 
  4. ^ Paul, G.S., 2016, The Princeton Field Guide to Dinosaurs 2nd edition, Princeton University Press p. 213
  5. ^ „The size of the BYU 9024 animal”. svpow.com. . Arhivat din original la . 
  6. ^ a b c McIntosh, John S. (). „The genus Barosaurus Marsh (Sauropoda, Diplodocidae)”. În Tidwell, Virginia; Carpenter, Ken. Thunder-lizards: The Sauropod Dinosaurs. Bloomington: Indiana University Press. pp. 38–77. ISBN 978-0-253-34542-4. 
  7. ^ Upchurch, Paul; Barrett, Paul M.; Dodson, Peter (). „Sauropoda”. În Weishampel, David B.; Dodson, Peter; Osmólska, Halszka. The Dinosauria (ed. 2nd). Berkeley: University of California Press. pp. 259–322. ISBN 978-0-520-24209-8. 
  8. ^ Foster, John R. (). „Sauropod dinosaurs of the Morrison Formation (Upper Jurassic), Black Hills, South Dakota and Wyoming”. Contributions to Geology, University of Wyoming. 31 (1): 1–25. Arhivat din original la . 
  9. ^ Lehman, T.M.; Woodward, H.N. (). „Modelling growth rates for sauropod dinosaurs” (PDF). Paleobiology. 34 (2): 264–281. doi:10.1666/0094-8373(2008)034[0264:MGRFSD]2.0.CO;2. 
  10. ^ Tschopp, E.; Mateus, O. V.; Benson, R. B. J. (). „A specimen-level phylogenetic analysis and taxonomic revision of Diplodocidae (Dinosauria, Sauropoda)”. PeerJ. 3. doi:10.7717/peerj.857Accesibil gratuit. PMC 4393826Accesibil gratuit. PMID 25870766.  Parametru necunoscut |article-number= ignorat (ajutor)