Augustin Z.N. Pop

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Augustin Z.N. Pop
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Augustin Z.N. Pop (30 august 1910, București - 1 aprilie 1988, București) a fost un istoric literar.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este fiul familiei Zamfir și Floare Pop (născută Marinescu). Tatăl lui era de profesie preot.

Studii[modificare | modificare sursă]

Studiază la București unde în 1931 absolvă cu succes Facultatea de Litere și Filosofie. Profesează până în 1953 în sistemul preuniversitar, iar din 1955 devine angajat pentru 4 ani cercetător principal la Biblioteca Academiei Române. Continuă cariera universitară, ajungând profesor și îndeplinind, la Institutul Pedagogic din Pitești, funcția de decan al Facultății de Filologie (1966-1968) și ulterior pe aceea de rector (1968-1971). Își susține în 1968 teza de doctorat la Universitatea din Cluj, iar în 1970 primește și titlul de doctor docent.

Viața de istoric literar[modificare | modificare sursă]

Debutează în 1929 la revista „Sepia". Colaborează de-a lungul anilor la „Convorbiri literare", „Viața românească", „Luceafărul", „România literară", „Biserica Ortodoxă Română", „Tomis", „Transilvania", „Ramuri" etc. S-a semnat în articole și lucrările de specialitatea cu A. Pop, Augustin Pop, Aug. Pop, Olga Profir, Antioh Profir, Elsa Brețeanu.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1938;
  • Contribuții eminesciene, I-II, București, 1938-1940;
  • Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1940;
  • Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943;
  • G.T. Kirileanu, București, 1956;
  • Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, București, 1960;
  • Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962;
  • Contribuții la biografia lui Bălcescu, București, 1963;
  • Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965;
  • Mărturii. Eminescu - Veronica Micle, București, 1967;
  • Liviu Rebreanu, București, 1967;
  • Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1969;
  • Scriitorii argeșeni și copiii, Pitești, 1970;
  • Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu, București, 1972;
  • Ovid Densusianu. Fișier, Deva, 1973;
  • Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978;
  • Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu..., București, 1979;
  • Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981;
  • Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983;
  • Mărturia documentelor de la vechile tiparnițe românești la Nicolae Labiș, București, 1985;
  • Caleidoscop eminescian, București, 1987.

Ediții[modificare | modificare sursă]

  • Mihail Kogălniceanu, Scrisori. Note de călătorie, București, 1967 (în colaborare cu Dan Simonescu);
  • Veronica Micle, Poezii, prefața editorului, București, 1969;
  • Corespondență, prefața editorului, Cluj Napoca, 1979;
  • Ion Popescu-Piscu, Viața mea, aceasta, prefața editorului, București, 1979.
  • Veronica Micle Corespondenta, editie, prefata, note de Augustin Z. N. Pop 1979