Sari la conținut

Auguste Vestris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Auguste Vestris
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței[5] Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[1][4][6] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[7] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Montmartre[*][8] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (boală) Modificați la Wikidata
PărințiGaëtan Vestris[*][[Gaëtan Vestris (French ballet dancer (1729-1808))|​]]
Marie Allard[*][9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLoreto García y García[*][[Loreto García y García (cântăreață spaniolă)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiebalerin
dansator[*]
coregraf[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Profesor pentruAugust Bournonville[*] , Jean-Baptiste Hus[*]  Modificați la Wikidata

Marie-Jean-Augustin Vestris, cunoscut sub numele de Auguste Vestris (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Paris, Franța), a fost un dansator francez.

S-a născut în Paris, ca fiu nelegitim al lui Gaétan Vestris și al Mariei Allard (1742-1802). Tatăl său era un dansator florentin care se alăturase Operei din Paris în 1748, iar mama lui a fost o dansatoare franceză la același teatru. El a fost numit „le dieu de la danse” (zeul dansului), un titlu popular acordat celui mai valoros dansator bărbat al fiecărei generații (printre zeii anteriori ai dansului au fost tatăl său, Gaétan, și profesorul lui Gaétan, Louis Dupré).

Și-a făcut debutul la Opera din Paris (așa cum făcuse și mama lui, Marie Allard) în cel de-al treilea divertisment ale pastoralei eroice La Cinquantaine (scrise de Desfontaines-Lavallée și puse pe muzică de Jean-Benjamin de La Borde) în 1772 și i s-a recunoscut imediat talentul. El a fost acceptat ca membru de bază al trupei în anul 1775, a devenit solist în 1776, „prim-balerin” (dansator principal) în 1778 și în cele din urmă a fost numit „premier sujet de la danse” (titlu corespunzător celui modern de stea a baletului) în 1780, deținând acest rang în corpul de balet pentru următorii 36 de ani.[10]

După ce s-a retras a pregătit mulți dansatori celebri din secolul al XIX-lea inclusiv August Bournonville, Marius Petipa, Lucien Petipa, Fanny Elssler, Jules Perrot și Marie Taglioni. A dansat un menuet împreună cu Taglioni, în 1835, la vârsta de 75 de ani.[necesită citare]

Auguste Vestris nu trebuie să fie confundat cu fiul său, Armand Vestris, care s-a căsătorit cu actrița engleză Lucia Elizebeth Vestris în 1813. Atât Armand, cât și un văr pe nume Charles Vestris, fiul unui frate al lui Auguste, au fost, de asemenea, dansatori. [11]

  1. ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  2. ^ Bibliothèque nationale de France. „Auguste Vestris” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  3. ^ „Auguste Vestris” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în . 
  4. ^ a b „Auguste Vestris” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în . 
  5. ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  6. ^ „Auguste Vestris”. Roglo[*]. Wikidata Q83365652. 
  7. ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  8. ^ „Auguste Vestris” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în . 
  9. ^ https://www.google.ca/books/edition/Encyclopaedia_Britannica/BVs-iPgNX4wC?hl=en&gbpv=1&bsq=psyche+pierre+gardel&dq=psyche+pierre+gardel&printsec=frontcover.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ Pitou, Spire, The Paris Opéra. An Encyclopedia of Operas, Ballets, Composers, and Performers – Rococo and Romantic, 1715–1815, Greenwood Press, Westport/London, 1985, p. 540, ISBN: 0-313-24394-8.
  11. ^ Philip H. Highfill et al, A biographical dictionary of actors, actresses, musicians, dancers, managers & other stage personnel in London, 1660–1800, Carbondale (USA), Southern Illinois University Press, 1993, XV, pp. 149–150, ISBN: 0-8093-1802-4; Henry Sutherland Edwards, History of the Opera, from its Origin in Italy to the present Time, Londra, Allen, 1862, I, p. 302 (accessible for free online at Google Books).

Legături externe

[modificare | modificare sursă]