Sari la conținut

Atacul de la Mers-el-Kébir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Operațiunea Catapult
Parte a teatrului de luptă din Mediterană din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Explozia cuirasatului francez Bretagne
Informații generale
Perioadă3 iulie 1940
Loclângă portul Mers-el-Kébir, Algeria franceză, Africa de Nord.
35°43′10″N 0°41′20″W ({{PAGENAME}}) / 35.719494444444°N 0.68888888888889°V
Rezultatscoaterea flotei franceze din luptă
Casus bellimilitary incompetence[*][[military incompetence (incompetencies and failures of military organisations)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Beligeranți
 Marea Britanie Franța
Conducători
Regatul Unit James Somerville
Regatul Unit Dudley Pound
Franța Marcel-Bruno Gensoul
Franța François Darlan
Efective
1 portavion
2 cuirasate
1 crucișător de linie
2 crucișătoare ușoare
11 distrugătoare
2 cuirasate
2 crucișătoare de linie
6 distrugătoare
Pierderi
2 morți
6 avioane distruse
1 cuirasat scufundat
1 cuirasat avariat
1 crucișător de linie avariat
3 distrugătoare avariate
1 distrugător eșuat
1297 de morți
350 de răniți[2]

Atacul de la Mers-el-Kébir, parte a Operațiunii Catapult, denumită și Bătălia de la Mers-el-Kébir, a fost o confruntare navală care a avut loc lângă Mers-el-Kébir pe 3 iulie 1940. Un grup naval britanic a atacat grosul flotei franceze care era ancorată lângă coasta Algeriei franceze. Agresiunea a dus la moartea a 1297 de marinari francezi, scufundarea unui cuirasat și avarierea a cinci nave de luptă. Alte 59 de vase franceze de război care se aflau în porturi britanice au fost capturate; unele echipaje au opus rezistență și au existat victime.[3] Franța și Marea Britanie nu se aflau în război, dar Franța semnase un armistițiu cu Germania nazistă și guvernul britanic se temea că flota franceză va ajunge în mâinile Kriegsmarine. Deși amiralul francez François Darlan l-a asigurat pe Winston Churchill că flota franceză nu va ajunge în mâinile germanilor, britanicii au considerat că promisiunea lui Darlan nu este suficientă. Ulterior, în noiembrie 1942, când germanii chiar au încercat să captureze flota franceză ancorată la Toulon, guvernul de la Vichy a preferat să-și sabordeze navele de luptă decât să le predea germanilor sau englezilor. Atacul din 1940 rămâne un act controversat și a creat ranchiună între Franța și Marea Britanie, dar a demonstrat lumii, și Statelor Unite ale Americii în particular, angajamentul britanicilor de a continua lupta cu Germania nazistă.[4]

Schița atacului de la Mers-el-Kébir
Memorial la Toulon pentru cei 1.297 marinari francezi căzuți la Mers El Kebir
Numărul victimelor de la Mers-el-Kébir[5]
Ofțeri Subofițeri Marinari Total
Bretagne 2 36 151 825 1012
Dunkerque 2 9 32 169 210
Provence 2 1 2 3
Strasbourg 2 2 3 5
Mogador 2 3 35 38
Rigault de Genouilly 2 3 9 12
Terre Neuve 1 1 6 8
Armen 3 3 6
Esterel 1 5 6
Total 48 202 1,050 1,300
Avioane[6] 2


  1. ^ http://www.militaryhistoryonline.com/wwii/articles/merselkebir.aspx  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ O'Hara, p. 19.
  3. ^ Collier, p. 27
  4. ^ Thomas 1997, pp. 643–670.
  5. ^ O'Hara 2009, p. 19.
  6. ^ Greene & Massignani 2002, p. 61.
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Atacul de la Mers-el-Kébir
  • Collier, Paul (). The Second World War (4): The Mediterranean 1940–1945'. Osprey Publishing. ISBN 978-1-84176-539-6. 
  • O'Hara, Vincent P. (). Struggle for the Middle Sea: The Great Navies at War in the Mediterranean Theater, 1940–1945. Annapolis, Maryland: Naval Institute Press. ISBN 978-1-59114-648-3. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]