Vizualizare sursă pentru „Astm bronșic”

{{Infobox disease
| Name            = Astm bronșic
| Image           = Two Peak Flow Meters.jpg
| Alt             = Două tuburi de plastic albe cu cadrane pe fața lor
| Caption         = Spirometrele se folosesc pentru a măsura [[debitul respirator maxim]], important atât în monitorizarea cât și în diagnosticarea astmului.<ref name=GINA_2011_page18>{{harvnb|GINA|2011|p=18}}</ref>
| DiseasesDB      = 1006
| ICD10           = {{ICD10|J|45||j|40}}
| ICD9            = {{ICD9|493}}
| ICDO            =
|  OMIM           = 600807
|  MedlinePlus    = 000141
|  eMedicineSubj  = article
|  eMedicineTopic = 806890
| MeshID          = D001249
| GeneReviewsID   =
| GeneReviewsName =
}}
'''Astmul''' (de la grecescul ἅσθμα, ''ásthma'', "sufocare") este o [[afecțiune]] inflamatorie [[condiție cronică|cronică]] comună a [[bronhie|căilor respiratorii]] caracterizată de simptome fluctuante și recurente, obstrucție reversibilă a fluxului de aer și [[bronhospasm]].<ref name=NHLBI07p11-12>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|pp=11–12}}</ref> Printre simptomele comune se întâlnesc [[respirație șuierătoare]] (wheezing), [[tusă|tuse]], senzație de apăsare în piept și [[dispnee]].<ref name=bts2009p4>{{harvnb|British Guideline|2009|p=4}}</ref>

Se crede că astmul este cauzat de o combinație de factori [[Genetică|genetici]] și de mediu.<ref name=Martinez_geneenvir>{{cite journal |author=Martinez FD |title=Genes, environments, development and asthma: a reappraisal |journal=Eur Respir J |volume=29|issue=1 |pages=179–84 |year=2007 |pmid=17197483 |doi=10.1183/09031936.00087906}}</ref> Diagnosticul se bazează de regulă pe tiparul simptomelor, reacția la tratament în timp și [[spirometrie]].<ref name=lemanske>{{cite journal |author=Lemanske RF, Busse WW|title=Asthma: clinical expression and molecular mechanisms|journal=J. Allergy Clin. Immunol. |volume=125 |issue=2 Suppl 2 |pages=S95–102 |year=2010|month=February|pmid=20176271 |pmc=2853245 |doi=10.1016/j.jaci.2009.10.047 }}</ref> Este clasificat din punct de vedere clinic în funcție de frecvența simptomelor, volumul expirator forțat într-o secundă ([[Spirometrie|FEV1]]), și [[debit expirator maxim|debitul expirator maxim]].<ref name=Yawn2008/> Astmul poate fi clasificat și în [[Atopie|atopic]] (extrinsec) sau non-atopic (intrinsec)<ref name=RobbinsCotran2010/>, unde atopia se referă la o predispoziție în dezvoltarea unor reacții de [[hipersensibilitate tip 1]].<ref>{{cite book | title=Stedman's Medical Dictionary | publisher=Lippincott Williams and Wilkins | edition=28 | year=2005 |isbn=0-7817-3390-1 }}</ref>

Tratamentul simptomelor acute se face de obicei prin inhalarea unui [[adrenergic agonist Beta2|agonist beta-2]] cu acțiune de durată scurtă (cum ar fi [[salbutamol]]) și [[corticosteroid|corticosteroizi]] orali.<ref name=NHLBI07p214>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=214}}</ref> În cazurile foarte grave, pot fi necesari corticosteroizi intravenoși, [[sulfat de magneziu]] și spitalizare.<ref name=NHLBI07p373>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|pp=373–375}}</ref> Simptomele pot fi prevenite prin evitarea declanșatorilor, cum ar fi [[alergenii]]<ref name="NHLBI07p169">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|pp=169–172}}</ref> și [[iritație|factorii iritanți]], și prin utilizarea de corticosteroizi inhalați.<ref name=GINA_2011_page71>{{harvnb|GINA|2011|p=71}}</ref> [[Agonist beta-adrenomimetic cu acțiune de durată lungă|Agoniștii beta cu acțiune de durată lungă]] (LABA) sau [[antagoniștii leucotrienelor]] pot fi utilizați în completarea corticosteroizilor inhalați, dacă simptomele astmului nu pot fi controlate.<ref name=GINA_2011_page33>{{harvnb|GINA|2011|p=33}}</ref> Gradul de răspândire al astmului a crescut în mod semnificativ începând din 1970. Conform statisticilor din 2011, erau afectate 235–300 milioane de oameni la nivel global,<ref name=WHO2011/><ref name=GINA_2011_page3/> incluzând aproximativ 250,000 de decese.<ref name=GINA_2011_page3>{{harvnb|GINA|2011|p=3}}</ref>
{{TOC limit|limit=3}}

== Semne și simptome ==
{{listen
 | filename     =
Wheeze2O noise reduced.ogg   | title        = Wheezing
 | description  = Respirație șuierătoare (stridor) auzită prin stetoscop.
 | format       = [[Ogg]]
}}

Astmul este caracterizat de episoade recurente de [[respirație șuierătoare]], [[dispnee]], senzație de apăsare în piept și [[tuse]].<ref name=GINA2011p2>{{harvnb|GINA|2011|pp=2–5}}</ref> Este posibil să se producă și [[spută]] din plămâni în timpul tusei, însă deseori aceasta este greu de expectorat.<ref>{{cite book|last=Jindal|first=editor-in-chief SK|title=Textbook of pulmonary and critical care medicine|publisher=Jaypee Brothers Medical Publishers|location=New Delhi|isbn=978-93-5025-073-0|page=242|url=http://books.google.ca/books?id=EvGTw3wn-zEC&pg=PA242}}</ref> În timpul refacerii după un atac, poate avea aspect de [[puroi]] din cauza nivelului ridicat de celule albe, numite [[eozinofil]]e.<ref>{{cite book|last=George|first=Ronald B.|title=Chest medicine : essentials of pulmonary and critical care medicine|year=2005|publisher=Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia, PA|isbn=978-0-7817-5273-2|page=62|url=http://books.google.ca/books?id=ZzlX2zJMbdgC&pg=PA62|edition=5th ed.}}</ref> Simptomele sunt de regulă mai grave noaptea și dimineața devreme, sau ca urmare a exercițiilor fizice sau a expunerii la aer rece.<ref name=bts2009p14>{{harvnb|British Guideline|2009|p=14}}</ref> La anumite persoane ce suferă de astm, simptomele apar rar, ca reacție la declanșatori, în timp ce la altele simptomele pot fi persistente.<ref name=GINA2011_p8-9>{{harvnb|GINA|2011|pp=8–9}}</ref>

=== Afecțiuni asociate ===
Câteva afecțiuni apar mai des la persoanele ce suferă de astm, cum ar fi: [[reflux gastroesofagian|refluxul gastroesofagian]] (GERD), [[rinosinuzită|rinosinuzita]] și [[apnee obstructivă de somn|apneea obstructivă de somn]].<ref name=Boulet2009>{{cite journal |author=Boulet LP |title=Influence of comorbid conditions on asthma |journal=Eur Respir J |volume=33 |issue=4 |pages=897–906 |year=2009|month=April |pmid=19336592 |doi=10.1183/09031936.00121308 }}</ref> De asemenea, tulburările psihice sunt mai frecvente<ref name=Boulay2011>{{cite journal|last=Boulet|first=LP|coauthors=Boulay, MÈ|title=Asthma-related comorbidities.|journal=Expert review of respiratory medicine|date=2011 Jun|volume=5|issue=3|pages=377–93|pmid=21702660}}</ref> 16–52% suferind de [[anxietate]] și 14–41% de [[tulburare de comportament]].<ref name=Andrew2010>{{cite book|last=editors|first=Andrew Harver, Harry Kotses,|title=Asthma, health and society a public health perspective|year=2010|publisher=Springer|location=New York|isbn=978-0-387-78285-0|page=315|url=http://books.google.ca/books?id=nkP8_h_ewLMC&pg=PA315}}</ref> Nu se știe însă dacă astmul duce la probleme psihice, sau problemele psihice cauzează astmul.<ref>{{cite journal|last=Thomas|first=M|coauthors=Bruton, A; Moffat, M; Cleland, J|title=Asthma and psychological dysfunction.|journal=Primary care respiratory journal : journal of the General Practice Airways Group|date=2011 Sep|volume=20|issue=3|pages=250–6|pmid=21674122}}</ref>

== Cauze ==
Astmul este cauzat de o combinație de interacțiuni de mediu și genetice, complexe și incomplet înțelese.<ref name=Martinez_geneenvir/><ref>{{cite journal | last=Miller |first=RL | coauthors=Ho SM|title=Environmental epigenetics and asthma: current concepts and call for studies | journal=American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine| volume=177 | issue=6 | pages=567–573 | year=2008 | month=March | pmid=18187692|doi=10.1164/rccm.200710-1511PP | pmc=2267336 }}</ref> Acești factori influențează atât gravitatea sa, cât și reacția la tratament.<ref>{{cite journal |author=Choudhry S, Seibold MA, Borrell LN "et al." |title=Dissecting complex diseases in complex populations: asthma in latino americans |journal=Proc Am Thorac Soc |volume=4 |issue=3 |pages=226–33|year=2007 |pmid=17607004 |doi=10.1513/pats.200701-029AW |pmc=2647623}}</ref> Se crede că incidența crescută a cazurilor de astm este cauzată de factorii [[epigenetic]]i (factori [[ereditar]]i alții decât cei legați de secvența [[ADN]]) schimbători și un mediu de viață schimbător.<ref>{{cite journal|last=Dietert|first=RR|title=Maternal and childhood asthma: risk factors, interactions, and ramifications.|journal=Reproductive toxicology (Elmsford, N.Y.)|date=2011 Sep|volume=32|issue=2|pages=198–204|pmid=21575714}}</ref>

=== De mediu ===
Mulți factori de mediu au fost asociați cu dezvoltarea și agravarea astmului, incluzând: alergeni, poluarea aerului și alte substanțe chimice din mediu.<ref>{{cite journal|last=Kelly|first=FJ|coauthors=Fussell, JC|title=Air pollution and airway disease.|journal=Clinical and experimental allergy : journal of the British Society for Allergy and Clinical Immunology|date=2011 Aug|volume=41|issue=8|pages=1059–71|pmid=21623970}}</ref> [[Fumatul și sarcina|Fumatul în timpul sarcinii]] și în perioada de după naștere sunt asociate cu un risc mai mare de apariție a simptomelor de astm.<ref name=GINA2011_p6>{{harvnb|GINA|2011|p=6}}</ref> [[Indexul calității aerului|Calitatea aerului]] scăzută, poluarea cauzată de trafic sau nivelurile ridicate de [[ozon]]<ref name=GINA2011_p61>{{harvnb|GINA|2011|p=61}}</ref> au fost asociate atât cu apariția astmului, cât și cu gravitatea crescută a acestuia.<ref name=Gold>{{cite journal |author=Gold DR, Wright R |title=Population disparities in asthma |journal=Annu Rev Public Health|volume=26 |pages=89–113|year=2005 |pmid=15760282|doi=10.1146/annurev.publhealth.26.021304.144528 }}</ref> Expunerea la [[compus organic volatil|compuși organici volatili]] de interior poate fi un declanșator al astmului; expunerea la [[formaldehidă]], de exemplu, reprezintă o asociere pozitivă.<ref>{{cite journal|last=McGwin|first=G|coauthors=Lienert, J; Kennedy, JI|title=Formaldehyde exposure and asthma in children: a systematic review.|journal=Environmental health perspectives|date=2010 Mar|volume=118|issue=3|pages=313–7|pmid=20064771}}</ref> De asemenea, [[ftalat|ftalații]] din [[PVC]] sunt asociați cu astmul la copii și adulți<ref>{{cite journal |author= Jaakkola JJ, Knight TL. |title= The role of exposure to phthalates from polyvinyl chloride products in the development of asthma and allergies: a systematic review and meta-analysis|journal= Environ Health Perspect |volume=116 |issue=7 |pages=845–53 |year=2008 |month=July |pmid= 18629304 |pmc= 2453150 |doi= 10.1289/ehp.10846 }}</ref><ref>{{cite journal|last=Bornehag|first=CG|coauthors=Nanberg, E|title=Phthalate exposure and asthma in children.|journal=International journal of andrology|date=2010 Apr|volume=33|issue=2|pages=333–45|pmid=20059582}}</ref>, la fel cum este și expunerea la niveluri ridicate de [[endotoxină]].<ref>{{cite journal |author=Liu AH|title=Something old, something new: indoor endotoxin, allergens and asthma |journal=Paediatr Respir Rev|volume=5|issue=Suppl A |pages=S65–71 |year=2004 |pmid=14980246|doi=10.1016/S1526-0542(04)90013-9 }}</ref>

<!--Alergeni  -->
Astmul este asociat cu expunerea la alergeni de interior.<ref>{{cite journal|last=Ahluwalia|first=SK|coauthors=Matsui, EC|title=The indoor environment and its effects on childhood asthma.|journal=Current opinion in allergy and clinical immunology|date=2011 Apr|volume=11|issue=2|pages=137–43|pmid=21301330}}</ref> Alergenii comuni de interior includ: [[acarieni]]i, [[gândac]]ii, mătreața animalelor și mucegaiul.<ref name=Arshad>{{cite journal|last=Arshad|first=SH|title=Does exposure to indoor allergens contribute to the development of asthma and allergy?|journal=Current allergy and asthma reports|date=2010 Jan|volume=10|issue=1|pages=49–55|pmid=20425514}}</ref><ref>{{cite journal|last=Custovic|first=A|coauthors=Simpson, A|title=The role of inhalant allergens in allergic airways disease.|journal=Journal of investigational allergology & clinical immunology : official organ of the International Association of Asthmology (INTERASMA) and Sociedad Latinoamericana de Alergia e Inmunologia|year=2012|volume=22|issue=6|pages=393–401; qiuz follow 401|pmid=23101182}}</ref> S-a descoperit că eforturile de a diminua acarienii nu au fost eficiente.<ref name=Gotzsche2008/> Anumite infecții respiratorii virale pot crește riscul apariției astmului, atunci când apar la copii, cum ar fi:<ref name=NHLBI07p11>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=11}}</ref> ''[[virus sincițial respirator|virusul sincițial respirator]]'' și ''[[rinovirus]]ul''.<ref name=M38/> Cu toate acestea, anumite alte infecții pot scădea riscul.<ref name=M38/>

==== Ipoteza igienei ====
[[Ipoteza igienei]] este o teorie ce încearcă să explice incidența crescută a cazurilor de astm la nivel mondial ca fiind un rezultat direct și neintenționat al expunerii reduse, în timpul copilăriei, la bacterii și virusuri neinfecțioase.<ref>{{cite journal| last=Ramsey | first=CD |coauthors=Celedón JC | title=The hygiene hypothesis and asthma | journal=Current Opinion in Pulmonary Medicine| volume=11 | issue=1 | pages=14–20 | month=January | year=2005 |pmid=15591883 | doi=10.1097/01.mcp.0000145791.13714.ae }}</ref><ref>{{cite journal |last=Bufford | first=JD | coauthors=Gern JE | title=The hygiene hypothesis revisited |journal=Immunology and Allergy Clinics of North America | volume=25 | issue=2 |pages=247–262 | month=May |year=2005 | pmid=15878454 | doi=10.1016/j.iac.2005.03.005}}</ref> S-a sugerat că expunerea redusă la bacterii și virusuri se datorează, în parte, curățeniei crescute și familiilor cu mai puțini membri din societatea modernă.<ref name=Brook2013>{{cite journal|last=Brooks|first=C|coauthors=Pearce, N; Douwes, J|title=The hygiene hypothesis in allergy and asthma: an update.|journal=Current opinion in allergy and clinical immunology|date=2013 Feb|volume=13|issue=1|pages=70–7|pmid=23103806}}</ref> Dovezile ce susțin ipoteza igienei includ incidența mai scăzută a cazurilor de astm la ferme și în case în care există animale.<ref name=Brook2013/>

Utilizarea [[antibiotic]]elor în copilărie a fost legată de apariția astmului.<ref>{{cite journal|last=Murk|first=W|coauthors=Risnes, KR, Bracken, MB|title=Prenatal or early-life exposure to antibiotics and risk of childhood asthma: a systematic review.|journal=Pediatrics|date=2011 Jun|volume=127|issue=6|pages=1125–38|pmid=21606151|doi=10.1542/peds.2010-2092}}</ref> De asemenea, nașterea prin [[cezariană]] este asociată cu un risc crescut (aproximativ 20–80%) de astm – acest risc crescut este cauzat de lipsa coloniilor de bacterii sănătoase, pe care nou-născutul le-ar fi luat la trecerea prin filiera genitală.<ref>{{harvnb|British Guideline|2009|p=72}}</ref><ref>{{cite journal|last=Neu|first=J|coauthors=Rushing, J|title=Cesarean versus vaginal delivery: long-term infant outcomes and the hygiene hypothesis.|journal=Clinics in perinatology|date=2011 Jun|volume=38|issue=2|pages=321–31|pmid=21645799}}</ref> Există o legătură între astm și gradul de bunăstare financiară.<ref>{{cite journal|last=Von Hertzen|first=LC|coauthors=Haahtela, T|title=Asthma and atopy -the price of affluence?|journal=Allergy|date=2004 Feb|volume=59|issue=2|pages=124–37|pmid=14763924}}</ref>

=== Genetică ===
{| class="wikitable" style = "float: right; margin-left:15px; text-align:center"
|+ Interacțiunea cu CD14-endotoxin conform CD14 SNP C-159T<ref name=Martinez_CD14 />
|-
! Nivelul endotoxinei !! CC genotip !! TT genotip
|-
! Expunere îndelungat
| Risc scăzut || Risc ridicat
|-
! Expunere scurtă
|Risc ridicat || Risc scăzut
|}
Antecedentele familiale reprezintă un factor de risc pentru astm, fiind implicate multe gene.<ref name=El2010>{{cite book|last=Elward|first=Graham Douglas, Kurtis S.|title=Asthma|year=2010|publisher=Manson Pub.|location=London|isbn=978-1-84076-513-7|pages=27–29|url=http://books.google.ca/books?id=gS4BsugTBvoC&pg=PA27}}</ref> Dacă un geamăn identic este afectat, probabilitatea ca cel de-al doilea să sufere de aceeași boală este de aproximativ 25%.<ref name=El2010/> Până la sfârșitul anului 2005, 25 de gene au fost asociate cu astmul, la șase sau mai multe populații separate, incluzând:''[[glutanion S-transferază Mu 1|GSTM1]]'', ''[[Interleukina 10|IL10]]'',''[[CTLA-4]]'', ''[[SPINK5]]'',''[[Leucotriena C4 sintaza|LTC4S]]'', ''[[Interleukina-4 receptor|IL4R]]'' și ''[[ADAM33]]'' printre altele.<ref name=Hoffjan/> Multe dintre aceste gene sunt legate de sistemul imunitar sau modulează inflamația. Chiar și printre genele din această listă, susținută de studii reproduse pe scară largă, rezultatele nu au fost consecvente la toate populațiile testate.<ref name=Hoffjan /> În 2006 peste 100 de [[gene]] erau asociate cu astmul într-un singur studiu de [[asociere genetică]];<ref name=Hoffjan>{{cite journal|author=Ober C, Hoffjan S |title=Asthma genetics 2006: the long and winding road to gene discovery |journal=Genes Immun |volume=7 |issue=2 |pages=95–100 |year=2006 |pmid=16395390|doi=10.1038/sj.gene.6364284 }}</ref> mai multe sunt descoperite constant.<ref>{{cite journal|last=Halapi|first=E|coauthors=Bjornsdottir, US|title=Overview on the current status of asthma genetics.|journal=The clinical respiratory journal|date=2009 Jan|volume=3|issue=1|pages=2–7|pmid=20298365}}</ref>

Anumite variante genetice pot cauza astm numai atunci când sunt combinate cu expuneri la medii specifice.<ref name=Martinez_geneenvir /> Un exemplu în acest sens este un [[polimorfism uninucleotidic]] specific în regiunea [[CD14]] și expunerea la [[endotoxină]] (un produs bacterian). Expunerea la endotoxină poate proveni din diverse surse de mediu, inclusiv fumul de țigară, câini și ferme. Atunci, riscul apariției astmului este determinat atât de genetica unei persoane, cât și de gradul expunerii la endotoxină.<ref name=Martinez_CD14>{{cite journal |author=Martinez FD |title=CD14, endotoxin, and asthma risk: actions and interactions |journal=Proc Am Thorac Soc |volume=4 |issue=3 |pages=221–5 |year=2007|pmid=17607003 |doi=10.1513/pats.200702-035AW |pmc=2647622}}</ref>

=== Afecțiuni medicale ===
O triadă formată din [[eczemă atopică]], [[rinită alergică]] și astm este numită atopie.<ref name="Bolognia"/> Cel mai puternic factor de risc în apariția astmului îl reprezintă antecedentele de [[atopie|boală atopică]];<ref name=NHLBI07p11/> astmul are o incidență mult mai mare la cei care suferă fie de [[eczemă]], fie de [[rinită|febra fânului]].<ref name=GINA2011_p4>{{harvnb|GINA|2011|p=4}}</ref> Astmul a fost asociat cu [[sindromul Churg–Strauss]], o afecțiune autoimună, și cu [[vasculită]]. Persoanele cu anumite tipuri de [[urticarie]] pot avea, de asemenea, simptome de astm.<ref name="Bolognia">{{cite book |author=Rapini, Ronald P.; Bolognia, Jean L.; Jorizzo, Joseph L.|title=Dermatology: 2-Volume Set |publisher=Mosby |location=St. Louis |year=2007|isbn=1-4160-2999-0 }}</ref>

Există o corelație între [[obezitate]] și riscul apariției astmului, ambele având o incidență crescută în ultimii ani.<ref>{{cite journal |author=Beuther DA |title=Recent insight into obesity and asthma |journal=Curr Opin Pulm Med|volume=16 |issue=1 |pages=64–70|year=2010 |month=January |pmid=19844182 |doi=10.1097/MCP.0b013e3283338fa7}}</ref><ref name=holguin>{{cite journal |author=Holguin F, Fitzpatrick A |title=Obesity, asthma, and oxidative stress|journal=J. Appl. Physiol. |volume=108 |issue=3 |pages=754–9 |year=2010|month=March |pmid=19926826|doi=10.1152/japplphysiol.00702.2009 }}</ref> Anumiți factori pot fi luați în considerare, inclusiv deficiența respiratorie cauzată de acumularea de grăsime și faptul că țesutul adipos duce la o stare predispusă la inflamații.<ref name="Woods 2009">{{cite journal |author=Wood LG, Gibson PG |title=Dietary factors lead to innate immune activation in asthma |journal=Pharmacol. Ther.|volume=123 |issue=1 |pages=37–53 |year=2009|month=July |pmid=19375453|doi=10.1016/j.pharmthera.2009.03.015 }}</ref>

Medicamentele [[beta-blocant]]e, ca de exemplu [[propranolol]]ul, pot declanșa astmul la persoanele predispuse.<ref>{{cite journal|author=O'Rourke ST |title=Antianginal actions of beta-adrenoceptor antagonists |journal=Am J Pharm Educ |volume=71|issue=5 |pages=95|year=2007 |month=October |pmid=17998992 |pmc=2064893 }}</ref> Cu toate acestea, [[beta-blocantel cardioselectiv|beta-blocantele cardioselective]] par a fi sigure la cei cu afecțiuni ușoare sau moderate.<ref>{{cite journal|last=Salpeter|first=S|coauthors=Ormiston, T; Salpeter, E|title=Cardioselective beta-blocker use in patients with reversible airway disease.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|year=2001|issue=2|pages=CD002992|pmid=11406056}}</ref> Alte medicamente ce pot cauza probleme includ [[acid acetilsalicilic|acidul acetilsalicilic]], [[AINS]] și [[inhibitorii enzimelor de conversie a angiotensinei]].<ref>{{cite journal|last=Covar|first=RA|coauthors=Macomber, BA; Szefler, SJ|title=Medications as asthma trigers.|journal=Immunology and allergy clinics of North America|date=2005 Feb|volume=25|issue=1|pages=169–90|pmid=15579370}}</ref>

=== Acutizare ===
Unele persoane suferă de astm stabil mai multe săptămâni sau luni, apoi dezvoltă subit un episod de astm acut. Persoane diferite reacționează la diverși factori în mod diferit.<ref name=Baxi2010>{{cite journal |author=Baxi SN, Phipatanakul W |title=The role of allergen exposure and avoidance in asthma |journal=Adolesc Med State Art Rev |volume=21 |issue=1|pages=57–71, viii–ix |year=2010 |month=April |pmid=20568555 |pmc=2975603 }}</ref> Cele mai multe persoane pot dezvolta o acutizare severă în urma unui număr de factori declanșatori.<ref name=Baxi2010/>

Factorii de la domiciliu care pot duce la acutizarea astmului cuprind [[praf]]ul, [[mătreața animalelor]] (inclusiv și mai ales păr de la pisici și câini), [[alergen]]i de la gândacii de bucătărie și [[mucegai]].<ref name=Baxi2010/> [[Parfum]]urile sunt o cauză comună a atacurilor acute la femei și copii. Atât [[infecțiile]] [[virus|virale]], cât și cele bacteriene ale tractului respirator superior pot înrăutăți boala.<ref name=Baxi2010/> [[Stres]]ul poate înrăutăți simptomele - se consideră că stresul afectează sistemul imunitar și, astfel, crește inflamarea căilor respiratorii la alergeni și iritanți.<ref name=Gold/><ref name="Chen2007">{{cite journal |author=Chen E, Miller GE |title=Stress and inflammation in exacerbations of asthma|journal=Brain Behav Immun. |volume=21 |issue=8 |pages=993–9|year=2007 |pmid=17493786|doi=10.1016/j.bbi.2007.03.009|pmc=2077080}}</ref>

== Fiziopatologie ==
[[Fișier:Asthma .jpg|thumb|alt=O secţiune transversală de ţesut al căilor respiratorii pe care se observă un perete roz cu pete şi un interior plin cu mucus alb|Obstrucția lumenului unei [[bronhiole]] cu exsudat mucoid, [[celula caliciformă]] [[metaplazie]], și îngroșarea [[membranei bazale]]epiteliale la o persoană cu astm.]]
Astmul este rezultatul [[inflamație]]i cronice a căilor respiratorii, care duce la o contractilitate crescută a [[mușchi neted|mușchilor netezi]] înconjurători.<!-- <ref name=GINA2011p2/> --> Acest lucru, împreună cu alți factori, duce la accese de îngustare a căilor respiratorii și la simptomele clasice de respirație șuierătoare.<!-- <ref name=GINA2011p2/> --> De obicei, îngustarea este reversibilă, cu sau fără tratament.<!-- <ref name=GINA2011p2/> -->Ocazional, căile respiratorii se schimbă.<ref name=GINA2011p2/> Schimbările tipice din căile respiratorii includ creșterea numărului de [[eozinofile]] și îngroșarea [[laminei reticularis]].<!-- <ref name=M38/> --> În mod cronic, mușchiul neted al căilor respiratorii poate crește în dimensiune odată cu creșterea numărului de glande mucoase.<!-- <ref name=M38/> -->Alte tipuri de celule cuprind: [[limfocite T]], [[macrofag]]e și [[neutrofile]].<!-- <ref name=M38/> --> De asemenea, pot fi implicate și alte elemente ale [[sistemul imunitar|sistemului imunitar]], printre care: [[citokine]], [[chemokine]], [[histamine]] și [[leucotriene]], printre altele.<ref name=M38/>

== Diagnostic ==
În timp ce astmul este o afecțiune binecunoscută, nu există o definiție universal acceptată a acestei boli.<ref name=M38/> [[Global Initiative for Asthma]] o definește ca pe „o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, unde mai multe celule și elemente celulare joacă un rol. Inflamația cronică este asociată cu o hipersensibilitate a căilor respiratorii, care duce la episoade recurente de wheezing, dificultăți de respirație, senzație de apăsare în piept și tuse, mai ales noaptea sau dimineața devreme. Aceste episoade sunt asociate de regulă cu obstrucția răspândită, dar variabilă, a fluxului de aer în plămâni, care adeseori e reversibilă în mod spontan sau în urma tratamentului".<ref name=GINA2011p2 />

În momentul de față, nu există niciun test exact cu un diagnostic bazat pe tipologia simptomelor și răspunsul la terapie în timp.<ref name=lemanske/><ref name=M38/> Ar trebui suspectat un diagnostic de astm dacă există un istoric de: stridor recurent, tuse sau dificultăți de respirație, iar aceste simptome apar sau se agravează ca urmare a exercițiilor fizice, infecțiilor virale, alergenilor sau poluării aerului.<ref name=NAEPP42>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=42}}</ref> Se va efectua apoi un test de [[spirometrie]] pentru confirmarea diagnosticului.<ref name=NAEPP42/> În cazul copiilor mai mici de 6 ani, diagnosticul este mai dificil de stabilit deoarece sunt prea tineri pentru un test de spirometrie.<ref name=GINA2011p20>{{harvnb|GINA|2011|p=20}}</ref>

=== Spirometria ===
[[Spirometria]] se recomandă pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului și pentru gestionare.<ref name="AAAAIfive">{{Citation |author1 = American Academy of Allergy, Asthma, and Immunology|author1-link=American Academy of Allergy, Asthma, and Immunology |date= |title=Five things physicians and patients should question |publisher=[[American Academy of Allergy, Asthma, and Immunology]] |work=Choosing wisely: an initiative of the [[ABIM Foundation]]|page=|url=http://choosingwisely.org/wp-content/uploads/2012/04/5things_12_factsheet_AAAAI.pdf|accessdate=14 august 2012}}</ref><ref name="NIHasthmaguide">{{cite book |author=Third Expert Panel on the Diagnosis and Management of Asthma |title=Guidelines for the diagnosis and management of asthma |year=2007 |publisher=National Heart, Lung, and Blood Institute (US) |url=http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7232/ }}</ref> Este cel mai bun test pentru astm.<!-- <ref name=M38/> --> Dacă [[FEV1]] (volumul expirator forțat) măsurat conform acestei tehnici se îmbunătățește cu 12% în urma administrării unui bronhodilatator, de exemplu [[salbutamol]], acest lucru confirmă diagnosticul.<!-- <ref name=M38/> --> Totuși, acesta poate fi normal în cazul persoanelor cu un istoric de astm ușor, care momentan nu se schimbă.<ref name=M38/> [[Capacitatea de difuziune a unei singure respirații]] poate ajuta la diferențierea astmului de [[BPOC]] (boala pulmonară obstructivă cronică).<ref name=M38/> Se recomandă efectuarea spirometriei o dată la un an sau la doi ani, pentru a urmări cât de bine este ținut sub control astmul unei persoane.<ref name=NHLBI07p58>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=58}}</ref>

=== Altele ===
Provocarea cu metacolină presupune inhalarea unor concentrații mai mari ale unei substanțe care cauzează îngustarea căilor respiratorii la persoanele predispuse.<!-- <ref name=M38/> --> Dacă este negativă, înseamnă că persoana în cauză nu are astm; dacă este pozitivă, totuși, nu este specifică bolii.<ref name=M38/>

Alte dovezi cuprind: o diferență de ≥20% a [[debit expirator maxim|debitului expirator maxim]] în cel puțin trei zile pe săptămână, timp de minimum două săptămâni, o îmbunătățire cu ≥20% a debitului maxim în urma tratamentului cu salbutamol, corticosteroizi pe cale inhalatorie sau prednison, ori o scădere de ≥20% a debitului maxim după expunerea la un factor declanșator.<ref>{{cite journal|author=Pinnock H, Shah R |title=Asthma |journal=BMJ |volume=334 |issue=7598 |pages=847–50|year=2007 |pmid=17446617 |doi=10.1136/bmj.39140.634896.BE |pmc=1853223}}</ref> Testele debitului expirator maxim au, totuși, rezultate mai variabile decât spirometria, nefiind deci recomandate pentru un diagnostic de rutină.<!-- <ref name=NAEPP2007p59/> --> Acestea pot fi utile pentru auto-monitorizarea zilnică a persoanelor grav sau moderat bolnave și pentru verificarea eficacității noilor tratamente.<!-- <ref name=NAEPP2007p59/> --> Mai pot fi utile pentru determinarea tratamentului la persoanele cu exacerbări acute.<ref name=NAEPP2007p59>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=59}}</ref>

=== Clasificare ===
{| class="wikitable" style = "float: right; margin-left:1em; text-align:center"
|+ Clasificare clinică (≥ 12 ani)<ref name=Yawn2008/>
|-
! scope="col" style="width:6em;" | Severitate
! scope="col" style="width:4em;" | Frecvența simptomelor
! scope="col" style="width:4em;" | Simptome manifestate noaptea
! scope="col" style="width:4em;" | %FEV<sub>1</sub> din cele prevăzute
! scope="col" style="width:4em;" | FEV<sub>1</sub> Variabilitate
! scope="col" style="width:4em;" | utilizare SABA 
|-
! scope="row" | Intermitentă
| ≤2/săptămână
| ≤2/lună
| ≥80%
| <20%
| ≤2 zile/săptămână
|-
! scope="row" | Ușor persistentă
| >2/săptămână
| 3–4/lună
| ≥80%
| 20–30%
| >2 zile/săptămână
|-
! scope="row" | Moderat persistentă
Zilnic
| >1/săptămână
| 60-80%
| >30%
zilnic
|-
! scope="row" | Sever persistentă
| În mod continuu
| Frecvent (7×/săptămână)
| <60%
| >30%
| ≥de două ori/zi
|}

Astmul este clasificat clinic în funcție de frecvența simptomelor, volumul expirator forțat într-o secundă ([[spirometry|FEV<sub>1</sub>]]) și debitul expirator maxim.<ref name=Yawn2008>{{cite journal |author=Yawn BP |title=Factors accounting for asthma variability: achieving optimal symptom control for individual patients |journal=Primary Care Respiratory Journal |volume=17 |issue=3 |pages=138–147 |month=September |year=2008 |url=http://www.thepcrj.org/journ/vol17/17_3_138_147.pdf |archiveurl=https://web.archive.org/web/20130518230847/http://www.thepcrj.org/journ/vol17/17_3_138_147.pdf |archivedate=2013-05-18 |pmid=18264646 |doi=10.3132/pcrj.2008.00004 |access-date=2013-07-08 |dead-url=yes }}</ref> Astmul mai poate fi clasificat ca atopic (extrinsec) sau neatopic (intrinsec), în funcție de simptome, dacă acestea sunt declanșate de alergeni (atopice) sau dacă nu sunt declanșate de alergeni (neatopice).<ref name="RobbinsCotran2010">{{cite book |editor1-last=Kumar|editor1-first=Vinay |editor2-last=Abbas |editor2-first=Abul K |editor3-last=Fausto|editor3-first=Nelson |editor4-last=Aster |editor4-first=Jon |title=Robbins and Cotran pathologic basis of disease |publisher=Saunders |edition=8th |year=2010|isbn=978-1-4160-3121-5 |page=688 |oclc=643462931 }}</ref> Din moment ce astmul este clasificat în funcție de severitate, în prezent nu există o metodă clară de clasificare a diverselor sub-grupe de astm în afara acestui sistem.<ref name=Moore2010>{{cite journal |author=Moore WC, Pascual RM |title=Update in asthma 2009 |journal=American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine |volume=181 |issue=11 |pages=1181–7 |year=2010 |month=June|pmid=20516492 |doi=10.1164/rccm.201003-0321UP}}</ref> Găsirea unor metode de identificare a sub-grupelor care răspund bine la diverse tipuri de tratament este un obiectiv critic actual al institutelor de cercetare a astmului.<ref name=Moore2010/>

Deși astmul este o afecțiune pulmonară obstructivă cronică, nu se consideră că face parte din [[boală pulmonară obstructiv cronică|bolile pulmonare obstructive cronice]] deoarece acest termen se referă în mod specific la combinații de boli ireversibile, precum [[bronșectazie|bronșectazia]], [[bronșita cronică]] și [[emfizem]]ul.<ref name="Self, Timothy 2009">{{cite book|editor=Mary Anne Koda-Kimble, Brian K Alldredge, et al. |author1=Self, Timothy|author2=Chrisman, Cary |author3=Finch, Christopher |title=Applied therapeutics: the clinical use of drugs |edition=9th |location=Philadelphia |publisher=Lippincott Williams & Wilkins |year=2009 |chapter=22. Asthma |oclc=230848069 }}</ref> Spre deosebire de aceste boli, obstrucția căilor respiratorii în cazul astmului este, de obicei, reversibilă; totuși, dacă rămâne netratată, inflamația cronică cauzată de astm poate duce la obstrucția ireversibilă a plămânilor datorată remodelării căilor respiratorii.<ref name=Delacourt2004>{{cite journal |last=Delacourt |first=C|title=Conséquences bronchiques de l'asthme non traité |trans_title=Bronchial changes in untreated asthma |journal=Archives de Pédiatrie |volume=11 |issue=Suppl. 2 |pages=71s–73s|month=June |year=2004 |pmid=15301800}}</ref> Spre deosebire de [[emfizem]], astmul afectează bronhiile, nu [[alveolă|alveolele]].<ref name=Schiffman2009>{{cite web |url=http://www.medicinenet.com/chronic_obstructive_pulmonary_disease_copd/article.htm |title=Chronic obstructive pulmonary disease |first=George |last=Schiffman |date=18 December 2009 |publisher=MedicineNet |accessdate=2 September 2010 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100828011049/http://www.medicinenet.com/chronic_obstructive_pulmonary_disease_copd/article.htm |archivedate=2010-08-28 |deadurl=no }}</ref>

==== Acutizarea astmului ====
{| class="wikitable" style = "float: right; margin-left:15px; text-align:center; clear:both"
|+ Severitatea unei crize de acutizare<ref name=BTS58/>
|-
! style="border-top: 3px solid darkgray;" | Aproape fatală
| colspan="2" style="border-top: 3px solid darkgray;" | [[Arterial blood gas|PaCO<sub>2</sub>]] mare și/sau necesitate de ventilare mecanică 
|-
! rowspan="9" style="border-top: 3px solid darkgray;" | Viața pusă în pericol<br />(oricare din cele enumerate)
|-
! Semne clinice
! Măsurători
|-
| [[Nivel de conștiență]] alterat 
| [[Debit maxim]] < 33%
|-
| Epuizare
| [[Saturație de oxigen]] < 92%
|-
| [[Aritmie]]
| [[Gazometrie arterială|PaO<sub>2</sub>]] < 8 kPa
|-
| [[Tensiune arterială]] scăzută
| PaCO<sub>2</sub> "Normal" 
|-
| [[Cianoză]]
|
|-
| Piept silențios

|
|-
| Efort respirator scăzut

|
|-
! rowspan="5" style="border-top: 3px solid darkgray;" | Sever-acută<br />(oricare din cele enumerate)
|-
| colspan="2" | Debit maxim 33–50%
|-
| colspan="2" | Ritm respirator ≥ 25 respirații pe minut
|-
| colspan="2" | Ritm cardiac ≥ 110 bătăi pe minut
|-
| colspan="2" | Imposibilitate de a finaliza propoziții fără pauze în respirație
|-
! rowspan="3" style="border-top: 3px solid darkgray; border-bottom: 3 px solid darkgray;"| Moderat
| colspan="2" style="border-top: 3px solid darkgray;" | Înrăutățirea simptomelor
|-
| colspan="2" | Debit maxim de cel mult 50–80% din nivelul optim sau prevăzut
|-
| colspan="2" style="border-bottom: 3 px solid darkgray;" | Fără caracteristici de astm sever acut
|}
O criză de acutizare a astmului este cunoscută pe scară largă sub denumirea de ''atac de astm''. Simptomele clasice sunt [[Dispnee|dificultatea de respirație]], respirația șuierătoare sau wheezingul și [[Durere toracică|senzația de apăsare în piept]].<ref name=M38/> În timp ce acestea sunt simptomele principale ale astmului,<ref name=Barnes2008>{{cite book|last=Barnes |first=PJ |chapter=Asthma |title=Harrison's Principles of Internal Medicine|editor1-last=Fauci|editor1-first=Anthony S |editor2-last=Braunwald|editor2-first=E, |editor3-last=Kasper|editor3-first=DL |location=New York|publisher=McGraw-Hill |year=2008 |edition=17th|isbn=978-0-07-146633-2|pages=1596–1607}}</ref> unele persoane prezintă în primul rând[[tuse]], iar în unele cazuri grave, mișcarea aerului poate fi afectată în mod semnificativ, astfel încât nu se aude wheezingul.<ref name=BTS58/>

Semnele care au loc în timpul unui atac de astm cuprind utilizarea [[mușchi]]lor respiratori accesorii ([[Mușchiul sternocleidomastoidian|sternocleidomastoidienii]] și [[mușchii scaleni]]ai gâtului); poate exista un [[pulsus paradoxus|puls paradoxal]] (un puls mai slab în timpul inhalării și mai puternic în timpul expirației), și o umflare peste limite a pieptului.<ref name=Maitre1995>{{cite journal |author=Maitre B, Similowski T, Derenne JP |title=Physical examination of the adult patient with respiratory diseases: inspection and palpation |journal=Eur. Respir. J.|volume=8 |issue=9|pages=1584–93|year=1995 |month=September |pmid=8575588|url=http://erj.ersjournals.com/content/8/9/1584.long}}</ref> Poate să apară o [[cianoză|culoare albăstruie]] a pielii și unghiilor din cauza lipsei de oxigen.<ref name=Werner2001>{{cite journal|last=Werner |first=HA |title=Status asthmaticus in children: a review|journal=Chest |volume=119 |issue=6|pages=1596–1607 |year=2001|month=June|pmid=11399724|doi=10.1378/chest.119.6.1913 }}</ref>

În cazul acutizării ușoare, [[debitul expirator maxim]] (PEFR) este de ≥200&nbsp;L/min sau ≥50% a maximului estimat.<ref name=Shiber2006>{{cite journal |author=Shiber JR, Santana J|title=Dyspnea |journal=Med. Clin. North Am. |volume=90|issue=3 |pages=453–79 |year=2006|month=May|pmid=16473100 |doi=10.1016/j.mcna.2005.11.006 }}</ref> Valoarea moderată este cuprinsă între 80 și 200&nbsp;L/min sau 25% și 50% din maximul estimat, în timp ce valoarea severă este definită ca ≤&nbsp;80 L/min sau ≤25% din maximul estimat.<ref name=Shiber2006/>

[[Astmul sever acut]], cunoscut anterior sub denumirea de „status asthmaticus”, este o exacerbare acută a astmului care nu răspunde la tratamentele standard cu bronhodilatatoare și corticosteroizi.<ref name=Shah2012/> Jumătate din cazuri se datorează infecțiilor cauzate de alergeni, poluarea aerului sau utilizarea insuficientă sau necorespunzătoare a medicamentelor.<ref name=Shah2012>{{cite journal|last=Shah|first=R|coauthors=Saltoun, CA|title=Chapter 14: Acute severe asthma (status asthmaticus).|journal=Allergy and asthma proceedings : the official journal of regional and state allergy societies|date=2012 May–Jun|volume=33 Suppl 1|pages=S47-50|pmid=22794687}}</ref>

[[Astmul instabil]] este un tip de astm care se distinge prin atacuri severe, recurente.<ref name=BTS58>{{harvnb|British Guideline|2009|p=54}}</ref> Astmul instabil de Tip 1 este o boală cu o variabilitate largă a debitului maxim, în pofida medicației intense. Astmul instabil de Tip 2 este un astm pe un fond bine ținut sub control, cu acutizări severe bruște.<ref name=BTS58/>

==== Astmul indus de efortul fizic ====
{{Articol principal|Bronhoconstricția indusă de efortul fizic}}
Efortul fizic poate declanșa [[bronhoconstricția]] atât la persoanele care suferă de astm, cât și la cele care nu suferă de această boală.<ref name=EIB2012>{{cite journal|last=Khan|first=DA|title=Exercise-induced bronchoconstriction: burden and prevalence.|journal=Allergy and asthma proceedings : the official journal of regional and state allergy societies|date=2012 Jan–Feb|volume=33|issue=1|pages=1–6|pmid=22370526}}</ref> Boala apare la cei mai mulți oameni care suferă de astm și la maximum 20% dintre persoanele care nu suferă de astm.<ref name=EIB2012/> La atleți apare cel mai adesea la atleții de elită, cu rate variind de la 3% pentru sportivii care practică [[bobul]] până la 50% la [[cicliști]] și 60% pentru practicanții de [[schi fond]].<ref name=EIB2012/> Deși poate apărea în orice condiții de vreme, cel mai adesea se manifestă atunci când atmosfera este uscată și rece.<ref name=GINA_2011_page17>{{harvnb|GINA|2011|p=17}}</ref> Inhalarea de beta2-agoniști nu pare să îmbunătățească performanțele atletice ale sportivilor care nu suferă de astm <ref>{{cite journal|last=Carlsen|first=KH|coauthors=Anderson, SD; Bjermer, L; Bonini, S; Brusasco, V; Canonica, W; Cummiskey, J; Delgado, L; Del Giacco, SR; Drobnic, F; Haahtela, T; Larsson, K; Palange, P; Popov, T; van Cauwenberge, P; European Respiratory, Society; European Academy of Allergy and Clinical, Immunology; GA(2)LEN,|title=Treatment of exercise-induced asthma, respiratory and allergic disorders in sports and the relationship to doping: Part II of the report from the Joint Task Force of European Respiratory Society (ERS) and European Academy of Allergy and Clinical Immunology (EAACI) in cooperation with GA(2)LEN.|journal=Allergy|date=2008 May|volume=63|issue=5|pages=492–505|pmid=18394123}}</ref>; cu toate acestea, dozele orale pot îmbunătăți capacitatea de efort și puterea.<ref>{{cite journal|last=Kindermann|first=W|title=Do inhaled beta(2)-agonists have an ergogenic potential in non-asthmatic competitive athletes?|journal=Sports medicine (Auckland, N.Z.)|year=2007|volume=37|issue=2|pages=95–102|pmid=17241101}}</ref><ref>{{cite journal|last=Pluim|first=BM|coauthors=de Hon, O; Staal, JB; Limpens, J; Kuipers, H; Overbeek, SE; Zwinderman, AH; Scholten, RJ|title=β₂-Agonists and physical performance: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials.|journal=Sports medicine (Auckland, N.Z.)|date=2011 Jan 1|volume=41|issue=1|pages=39–57|pmid=21142283}}</ref>

==== Astmul profesional ====
{{Articol principal|Astmul ocupațional}}
Astmul apărut (sau agravat) ca rezultat al expunerii la locul de muncă este o [[boală profesională]] raportată frecvent.<ref name=Baur2012/> Cu toate acestea, multe cazuri nu sunt raportate sau recunoscute ca atare.<ref>{{cite book|last=Kunnamo|first=ed.-in-chief: Ilkka|title=Evidence-based medicine guidelines|year=2005|publisher=Wiley|location=Chichester|isbn=978-0-470-01184-3|page=214|url=http://books.google.ca/books?id=frYEiHYtOv0C&pg=PA214}}</ref><ref>{{cite book|last=Kraft|first=editors, Mario Castro, Monica|title=Clinical asthma|year=2008|publisher=Mosby / Elsevier|location=Philadelphia|isbn=978-0-323-07081-2|pages=Chapter 42|url=http://books.google.ca/books?id=y9WYwLVn7pgC&pg=PT1185}}</ref> Se estimează că 5–25% dintre cazurile de astm la adulți sunt legate de tipul de muncă desfășurată.<!-- <ref name=Baur2012/> --> Sunt implicați aproximativ o sută de alergeni diferiți, cei mai frecvenți fiind: [[izocianații]], cerealele și rumegușul, [[colofoniul]], [[decapantul de sudură]], [[latexul]], animalele și [[aldehidele]].<!-- <ref name=Baur2012/> --> Ocupațiile asociate cu cel mai mare risc de probleme includ: persoanele care [[vopsesc prin pulverizare]], brutarii sau cei care procesează alimentele, asistenții medicali, lucrătorii din domeniul chimiei, persoanele care lucrează cu animale, [[sudorii]], coaforii și lucrătorii din domeniul prelucrării lemnului.<ref name=Baur2012>{{cite journal|last=Baur|first=X|coauthors=Aasen, TB; Burge, PS; Heederik, D; Henneberger, PK; Maestrelli, P; Schlünssen, V; Vandenplas, O; Wilken, D; ERS Task Force on the Management of Work-related, Asthma|title=The management of work-related asthma guidelines: a broader perspective.|journal=European respiratory review : an official journal of the European Respiratory Society|date=2012 Jun 1|volume=21|issue=124|pages=125–39|pmid=22654084}}</ref>

=== Diagnosticul diferențial ===
Multe alte condiții patologice pot cauza simptome similare cu cele ale astmului.<!-- <ref name=NAEPP46/> --> La copii, trebuie luate în considerate alte boli ale căilor aeriene superioare, cum ar fi [[rinitele alergice]] și [[sinuzitele]], precum și alte cauze de obstrucție aeriană, incluzând: [[corpii străini#căile aeriene|aspirarea de corpi străini]], [[stenoza traheală]] sau [[laringotraheomalacia]], [[malformația inelară a arcului aortic]], [[ganglionii]] măriți sau lipoamele în zona gâtului.<!-- <ref name=NAEPP46> --> La adulți, ar trebui luate în considerare [[BPOC]], [[insuficiența cardiacă congestivă]], lipoamele pe căile aeriene, precum și tusea indusă de medicamente (din cauza inhibitorilor ECA).<!-- <ref name=NAEPP46> --> În [[disfuncțiile corzilor vocale]] pot exista manifestări similare.<ref name=NAEPP46>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=46}}</ref>

[[Boala pulmonară obstructivă cronică]] poate coexista cu astmul și poate apărea ca o complicație a astmului cronic. După vârsta de 65 de ani, cei mai mulți oameni cu boală obstructivă a căilor aeriene au astm și BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică). În această situație, BPOC se poate deosebi prin nivelul crescut de neutrofile pe căile aeriene, grosimea anormal mărită a peretelui și hipertrofia mușchiului neted în bronhii. Cu toate acestea, acest nivel de investigație nu este efectuat pentru că BPOC și astmul presupun principii similare de gestionare: corticoizii, beta-agoniștii cu efect îndelungat și renunțarea la fumat.<ref name=Gibson>{{cite journal |author=Gibson PG, McDonald VM, Marks GB |title=Asthma in older adults |journal=Lancet |volume=376|issue=9743 |pages=803–13 |year=2010 |month=September |pmid=20816547|doi=10.1016/S0140-6736(10)61087-2 }}</ref> Boala seamănă foarte mult ca simptomatologie cu astmul, se corelează cu expunerea mai mare la fumul de țigară, o vârstă înaintată, o reversibilitate mai mică a simptomelor după administrarea unui bronhodilatator și probabilitate scăzută a transmiterii ereditare a atopiei.<ref name=Hargreave>{{cite journal | author1=Hargreave FE |author2=Parameswaran K|title=Asthma, COPD and bronchitis are just components of airway disease |journal=European Respiratory Journal |volume=28 |issue=2 |pages=264–267 |month=August |year=2006|url=http://erj.ersjournals.com/content/28/2/264.full |pmid=16880365|doi=10.1183/09031936.06.00056106 }}</ref><ref name="Applied Therapeutics 2009">{{cite book|author=Diaz, P. Knoell |title=Applied therapeutics: the clinical use of drugs|edition=9th |location=Philadelphia |publisher=Lippincott Williams & Wilkins |year=2009|chapter=23. Chronic obstructive pulmonary disease }}</ref>

== Prevenția ==
Dovezile privind eficiența măsurilor în prevenirea apariției astmului sunt reduse.<ref name="NHLBI07p184"/> Unele măsuri se arată promițătoare, printre acestea numărându-se: limitarea expunerii la fum atât [[în uter]], cât și după naștere, [[alăptarea]] și expunerea crescută la creșă sau la familii mari, niciuna dintre acestea nesusținându-se suficient pentru a fi recomandată pentru această indicație.<ref name="NHLBI07p184">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|pp=184–5}}</ref> Expunerea timpurie la animale poate fi recomandată pentru această indicație.<ref>{{cite journal|last=Lodge|first=CJ|coauthors=Allen, KJ; Lowe, AJ; Hill, DJ; Hosking, CS; Abramson, MJ; Dharmage, SC|title=Perinatal cat and dog exposure and the risk of asthma and allergy in the urban environment: a systematic review of longitudinal studies.|journal=Clinical & developmental immunology|year=2012|volume=2012|pages=176484|pmid=22235226}}</ref> Rezultatele expunerii la animale în alte etape ale vieții nu sunt concludente<ref>{{cite journal|last=Chen|first=CM|coauthors=Tischer, C; Schnappinger, M; Heinrich, J|title=The role of cats and dogs in asthma and allergy—a systematic review.|journal=International journal of hygiene and environmental health|date=2010 Jan|volume=213|issue=1|pages=1–31|pmid=20053584}}</ref> și se recomandă îndepărtarea din locuință a animalelor dacă o persoană prezintă simptome alergice la acel animal.<ref name=Au2005/> Restricțiile alimentare pe durata sarcinii sau a alăptării nu s-au dovedit eficiente și, prin urmare, nu sunt recomandate.<ref name=Au2005>{{cite journal|last=Prescott|first=SL|coauthors=Tang, ML; Australasian Society of Clinical Immunology and, Allergy|title=The Australasian Society of Clinical Immunology and Allergy position statement: Summary of allergy prevention in children.|journal=The Medical journal of Australia|date=2005 May 2|volume=182|issue=9|pages=464–7|pmid=15865590}}</ref> Poate fi eficientă reducerea sau eliminarea componentelor cunoscute de la locul de muncă al persoanelor sensibile.<ref name=Baur2012/>

== Gestionarea ==
Deși nu există tratament pentru astm, simptomele pot fi, în general, îmbunătățite.<ref>{{cite book|last=Ripoll|first=Brian C. Leutholtz, Ignacio|title=Exercise and disease management|publisher=CRC Press|location=Boca Raton|isbn=978-1-4398-2759-8|page=100|url=http://books.google.ch/books?id=eAn9-bm_pi8C&pg=PA100|edition=2nd ed.}}</ref> Trebuie conceput un plan specific, personalizat, pentru monitorizarea proactivă și gestionarea simptomelor. Acest plan trebuie să includă reducerea expunerii la alergeni, testarea pentru evaluarea gravității simptomelor și utilizarea medicamentelor. Planul de tratament trebuie scris și necesită ajustări de tratament în funcție de modificările simptomelor.<ref name=GINA_2011_page56>{{harvnb|GINA|2011|p=56}}</ref>

Cel mai eficient tratament pentru astm este identificarea factorilor declanșatori, cum ar fi [[efectele asupra sănătății ale fumului de țigară|fumul de țigară]], animalele sau [[aspirina]] și eliminarea expunerii la acestea. Dacă evitarea factorului declanșator nu este suficientă, se recomandă utilizarea medicamentelor. Medicamentele sunt selectate, printre altele, în funcție de gravitatea bolii și de frecvența simptomelor. Medicamentele specifice pentru astm sunt clasificate în linii mari în categoriile: cu acțiune rapidă și cu acțiune îndelungată.<ref name=NHLBI07p213>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=213}}</ref><ref name=BGMA08>{{cite web|url=http://www.sign.ac.uk/pdf/sign101.pdf|title=British Guideline on the Management of Asthma|format=PDF|publisher=Scottish Intercollegiate Guidelines Network|year=2008|accessdate=2008-08-04|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080819203455/http://www.sign.ac.uk/pdf/sign101.pdf|archivedate=2008-08-19|deadurl=yes}}</ref>

[[Bronhodilatatoarele]] sunt recomandate pentru tratarea simptomelor pe termen scurt.<!-- <ref name=NAEPP/> --> La persoanele cu atacuri ocazionale, nu este necesară o altă medicație.<!-- <ref name=NAEPP/> --> Dacă este prezent astmul persistent ușor (mai mult de două atacuri săptămânal), se recomandă inhalarea unei doze mici de corticosteroizi sau, alternativ, un [[antagonist pentru leucotriene]] oral sau un [[stabilizator al mastocitelor]].<!-- <ref name=NAEPP/> --> Pentru persoanele cu atacuri zilnice, se inhalează o doză mai mare de corticosteroizi. În acutizarea moderată sau severă, la aceste tratamente se adaugă corticosteroizi orali.<ref name=NHLBI07p214 />

=== Modificarea stilului de viață ===
Evitarea agenților declanșatori este componenta cheie a îmbunătățirii controlului și prevenirii atacurilor. Cei mai obișnuiți agenți declanșatori includ [[alergenii]], fumul (de țigară și altele), poluarea aerului, [[agenți beta-blocanți#agenți neselectivi|beta-blocanți neselectivi]] și mâncarea cu conținut de sulfit.<ref name=NAEPP2007p69>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=69}}</ref><ref name=thomson>{{cite journal |author=Thomson NC, Spears M |title=The influence of smoking on the treatment response in patients with asthma |journal=Curr Opin Allergy Clin Immunol|volume=5 |issue=1 |pages=57–63 |year=2005 |pmid=15643345|doi=10.1097/00130832-200502000-00011}}</ref> Fumul de țigară și [[fumatul la mâna a doua]] (fumatul pasiv) pot reduce eficiența medicamentelor cum ar fi corticosteroizii.<ref name=Stap2011>{{cite journal| author=Stapleton M, Howard-Thompson A, George C, Hoover RM, Self TH| title=Smoking and asthma. | journal=J Am Board Fam Med | year= 2011 | volume= 24| issue= 3 | pages= 313–22 | pmid=21551404 | doi=10.3122/jabfm.2011.03.100180}}</ref> Măsurile de control pentru particulele de praf, inclusiv filtrarea aerului, substanțele chimice pentru omorârea acarienilor, aspirarea, protecțiile de saltea și alte metode nu au efect asupra simptomelor de astm.<ref name=Gotzsche2008>{{cite journal |author=[[Peter C. Gøtzsche|PC Gøtzsche]], HK Johansen|title=House dust mite control measures for asthma|journal=Cochrane Database Syst Rev|issue=2 |pages=CD001187 |year=2008 |doi=10.1002/14651858.CD001187.pub3 |pmid=18425868|editor1-last=Gøtzsche |editor1-first=Peter C}}</ref>

=== Tratament medicamentos ===
Medicamentele utilizate în tratarea astmului se împart în două clase generale: medicamentele cu eliberare rapidă utilizate în tratarea simptomelor acute și medicamentele pentru controlul pe termen lung, utilizate pentru prevenirea acutizării ulterioare.<ref name=autogenerat1>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=560}}</ref>

;Cu acțiune rapidă
[[Fișier:Salbutamol2.JPG|thumb|alt=Un recipient rotund pe un suport albastru din plastic|[[Salbutamol]] inhalant cu doză măsurată, utilizat în mod obișnuit pentru tratarea atacurilor de astm.]]
* Agoniștii receptorilor beta<sub>2</sub>-adrenergici cu durată scurtă de acțiune (BADSA), cum ar fi [[salbutamolul]] (''albuterol'' este numele adoptat în Statele Unite) reprezintă tratamentul de primă linie pentru simptomele astmului acut.<ref name="NHLBI07p214" />
* Medicamentele [[anticolinergic]]e, cum ar fi [[ipratropiu|bromura de ipratropiu]], oferă beneficii suplimentare atunci când se utilizează în combinație cu BADSA la persoanele cu simptome moderate sau severe.<ref name="NHLBI07p214" /> Bronhodilatatoarele anticolinergice se pot utiliza dacă o persoană nu poate tolera BADSA.<ref name="Self, Timothy 2009"/>
* [[Receptorii adrenergici|Agoniștii receptorilor adrenergici]] mai vechi, mai puțin selectivi, cum ar fi [[epinefrină|epinefrina]] administrată inhalator, au eficiență similară cu BADSA.<ref name=Rodrigo>{{cite journal|author=Rodrigo GJ, Nannini LJ |title=Comparison between nebulized adrenaline and beta2 agonists for the treatment of acute asthma. A meta-analysis of randomized trials|journal=Am J Emerg Med |volume=24 |issue=2 |pages=217–22 |year=2006 |pmid=16490653|doi=10.1016/j.ajem.2005.10.008}}</ref> Cu toate acestea, nu sunt recomandate din cauza îngrijorării privind stimularea cardiacă excesivă.<ref name="NHLBI07p351">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=351}}</ref>

;Controlul pe termen lung
[[Fișier:Fluticasone.JPG|thumb|alt=Un recipient rotund pe un suport albastru din plastic |[[propionat de fluticazonă]] inhalant cu doză măsurată, utilizat în mod obișnuit pentru tratarea atacurilor de astm.]]
* Corticosteroizii sunt considerați în general tratamentul cel mai eficient disponibil pentru controlul pe termen lung.<ref name=NHLBI07p213/> Formele inhalate sunt utilizate în mod obișnuit în cazul bolii severe persistente, în care pot fi necesari corticosteroizi orali.<ref name=NHLBI07p213/> Se recomandă în general ca formulele inhalate să fie utilizate o dată sau de două ori pe zi, în funcție de gravitatea simptomelor.<ref name="NHLBI07p218">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=218}}</ref>
* Agoniștii receptorilor beta<sub>2</sub>-adrenergici cu durată lungă de acțiune (BADLA), cum ar fi [[salmeterolul]] și [[formoterolul]], pot îmbunătăți controlul astmului, măcar la persoanele adulte, atunci când se administrează în combinație cu corticosteroizii inhalați.<ref name=Ducharme2010>{{cite journal|last=Ducharme|first=FM|coauthors=Ni Chroinin, M; Greenstone, I; Lasserson, TJ|title=Addition of long-acting beta2-agonists to inhaled corticosteroids versus same dose inhaled corticosteroids for chronic asthma in adults and children.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2010 May 12|issue=5|pages=CD005535|pmid=20464739}}</ref> La copii, acest beneficiu este nesigur.<ref name=Ducharme2010/><ref>{{cite journal|last=Ducharme|first=FM|coauthors=Ni Chroinin, M; Greenstone, I; Lasserson, TJ|title=Addition of long-acting beta2-agonists to inhaled steroids versus higher dose inhaled corticosteroids in adults and children with persistent asthma.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2010 Apr 14|issue=4|pages=CD005533|pmid=20393943}}</ref> Când se utilizează fără steroizi, cresc riscul [[efectelor secundare]] severe<ref name=Fanta2009>{{cite journal |author=Fanta CH|title=Asthma |journal=New England Journal of Medicine |volume=360|issue=10|pages=1002–14 |year=2009|month=March |pmid=19264689 |doi=10.1056/NEJMra0804579 }}</ref> și chiar administrați împreună cu corticosteroizi pot crește ușor riscul.<ref name=Cates2012>{{cite journal|last=Cates|first=CJ|coauthors=Cates, MJ|title=Regular treatment with formoterol for chronic asthma: serious adverse events.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2012 Apr 18|volume=4|pages=CD006923|pmid=22513944}}</ref><ref>{{cite journal|last=Cates|first=CJ|coauthors=Cates, MJ|title=Regular treatment with salmeterol for chronic asthma: serious adverse events.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2008 Jul 16|issue=3|pages=CD006363|pmid=18646149}}</ref>
* [[Antagoniștii de leucotriene]] (cum ar fi [[montelukast]] și [[zafirlukast]]) se pot utiliza în plus față de corticosteroizii inhalați, în mod obișnuit împreună cu BADLA.<ref name=NHLBI07p213/> Nu există suficiente dovezi care să susțină utilizarea în crizele acute de astm.<ref name=GINA_2011_page74>{{harvnb|GINA|2011|p=74}}</ref><ref>{{cite journal|last=Watts|first=K|coauthors=Chavasse, RJ|title=Leukotriene receptor antagonists in addition to usual care for acute asthma in adults and children.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2012 May 16|volume=5|pages=CD006100|pmid=22592708}}</ref> La copiii mai mici de cinci ani, reprezintă terapia favorită suplimentară după corticosteroizii inhalați.<ref name=bts2009p43>{{harvnb|British Guideline|2009|p=43}}</ref>
* [[Stabilizatorii mastocitelor]] (cum ar fi [[cromolina sodică]] sau [[cromoglicat]]ul) reprezintă o altă alternativă preferată la corticosteroizi.<ref name=NHLBI07p213/>

;Metode de livrare
Medicamentele sunt livrate în general ca [[inhalante cu doză măsurată]] (IDM) în combinație cu o [[cameră de inhalație pentru astm]] sau ca [[inhalator cu pulbere uscată]]. Camera de inhalație este un cilindru din plastic care amestecă medicamentul cu aerul, făcând mai ușoară primirea întregii doze de medicament. De asemenea, se poate utiliza un [[nebulizator]]. Nebulizatoarele și camerele de inhalație sunt la fel de eficiente la persoanele cu simptome de gravitate ușoară până la moderate. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi pentru a stabili dacă există sau nu diferențe la persoanele cu simptomatologie severă.<ref name="NHLBI07p250">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=250}}</ref>

;Efecte adverse
Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor inhalatori în dozele convenționale comportă un risc minor de efecte adverse.<ref name=Safe09>{{cite journal|last=Rachelefsky|first=G|title=Inhaled corticosteroids and asthma control in children: assessing impairment and risk.|journal=Pediatrics|date=2009 Jan|volume=123|issue=1|pages=353–66|pmid=19117903|doi=10.1542/peds.2007-3273}}</ref> Riscurile includ apariția [[cataractă|cataractei]] și o reducere ușoară a staturii.<ref name=Safe09/><ref>{{cite journal |author=Dahl R |title=Systemic side effects of inhaled corticosteroids in patients with asthma |journal=Respir Med |volume=100 |issue=8|pages=1307–17 |year=2006 |month=August|pmid=16412623|doi=10.1016/j.rmed.2005.11.020}}</ref>

=== Altele ===
În caz de lipsă de reacție la medicația curentă, sunt disponibile alte opțiuni atât în gestionarea cazurilor de urgență, cât și în prevenția atacurilor de astm. Pentru gestionarea cazurilor de urgență, alte opțiuni includ:
* [[Oxigen]] pentru reducerea [[hipoxie (medicală)|hipoxiei]] dacă [[saturație de oxigen|saturația]] scade sub 92%.<ref name=rodrigo>{{cite journal |author=Rodrigo GJ, Rodrigo C, Hall JB |title=Acute asthma in adults: a review |journal=Chest |volume=125|issue=3 |pages=1081–102 |year=2004 |pmid=15006973| doi = 10.1378/chest.125.3.1081}}</ref>
* S-a demonstrat că tratamentul intravenos cu [[sulfat de magneziu]] prezintă un efect bronhodilatator în combinație cu alte tratamente în cazurile grave de atac astmatic.<ref name=autogenerat2>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=373}}</ref><ref>{{cite journal|journal=Chest |volume=122 |issue=2 |pages=396–8 |date = August 2002|doi=10.1378/chest.122.2.396 |title=Magnesium Treatment for Asthma : Where Do We Stand? |last1=Noppen |first1=M. |pmid=12171805 }}</ref>
* [[Heliox]], un amestec de heliu și oxigen, reprezintă, de asemenea, o opțiune în cazurile grave, care nu răspund la medicamente.<ref name="NHLBI07p373"/>
* Deoarece nu există dovezi privind eficiența salbutamolului intravenos, acest tratament se administrează numai în cazuri extreme.<ref name=rodrigo/>
* [[Metilxantinele]] (ca de exemplu [[teofilina]]) au fost utilizate frecvent în trecut, dar nu contribuie semnificativ la efectele tratamentelor cu beta-agoniști pe cale inhalatorie.<ref name=rodrigo/> Utilizarea acestora în cazurile acute este controversată.<ref name=GINA_2011_page37>{{harvnb|GINA|2011|p=37}}</ref>
* [[Ketamina]], un anestezic disociativ, are o utilitate teoretică în caz de [[intubație]] și necesită [[ventilație mecanică]] în cazul pacienților în stare iminentă de stop respirator; totuși, studiile clinice nu oferă dovezi în acest sens.<ref name="NHLBI07p399">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=399}}</ref>
În cazul persoanelor cu astm sever persistent necontrolat prin inhalarea de corticosteroizi și beta-agoniști cu durată lungă de acțiune, [[termoplastia bronșică]] poate fi o opțiune.<ref name=Bronch10>{{cite journal|last=Castro|first=M|coauthors=Musani, AI, Mayse, ML, Shargill, NS|title=Bronchial thermoplasty: a novel technique in the treatment of severe asthma.|journal=Therapeutic advances in respiratory disease|date=2010 Apr|volume=4|issue=2|pages=101–16|pmid=20435668|doi=10.1177/1753465810367505}}</ref> Procedura implică eliberarea controlată de energie termică la nivelul pereților căilor respiratorii în cadrul unei serii de [[bronhoscopie|bronhoscopii]].<ref name=Bronch10/> În timp ce metoda poate accelera frecvența de agravare în primele luni, ulterior pare să aibă un efect de ameliorare.<!-- <ref name=GINA_2011_page70> --> Nu se cunosc efectele după un an de utilizare.<ref name=GINA_2011_page70>{{harvnb|GINA|2011|p=70}}</ref>

=== Terapii alternative ===
Numeroase persoane care suferă de astm și de alte boli cronice recurg la [[terapii alternative|tratamente alternative]]; studiile arată că aproximativ 50% utilizează o formă sau alta de terapie neconvențională.<ref name=blanc>{{cite journal |author=Blanc PD, Trupin L, Earnest G, Katz PP, Yelin EH, Eisner MD |title=Alternative therapies among adults with a reported diagnosis of asthma or rhinosinusitis : data from a population-based survey |journal=Chest|volume=120 |issue=5 |pages=1461–7 |year=2001 |pmid=11713120| doi = 10.1378/chest.120.5.1461}}</ref><ref name=shenfield>{{cite journal |author=Shenfield G, Lim E, Allen H |title=Survey of the use of complementary medicines and therapies in children with asthma |journal=J Paediatr Child Health |volume=38 |issue=3 |pages=252–7|year=2002 |pmid=12047692| doi = 10.1046/j.1440-1754.2002.00770.x}}</ref> În cazul majorității terapiilor de acest tip, dovezile existente privind eficacitatea acestora sunt insuficiente. Nu există dovezi suficiente pentru a demonstra eficacitatea administrării de vitamina C.<ref>{{cite journal | last=Kaur | first=B | title=Vitamin C supplementation for asthma | journal=Cochrane Database Syst Rev | issue=1 | pages=CD000993| year=2009 | pmid=19160185 | doi=10.1002/14651858.CD000993.pub3 | coauthors=Rowe BH, Arnold E | editor1-last=Arnold | editor1-first=Elizabeth | unused_data=coauthorsRowe BH, Arnold E }}</ref> [[Acupunctura]] nu este recomandată ca tratament, deoarece nu există dovezi suficiente pentru a susține eficacitatea acesteia.<ref name="NHLBI07p240"/><ref name=mccartney>{{cite journal |author=McCarney RW, Brinkhaus B, Lasserson TJ, Linde K|title=Acupuncture for chronic asthma |journal=Cochrane Database Syst Rev |issue=1|pages=CD000008 |year=2004 |pmid=14973944 |doi=10.1002/14651858.CD000008.pub2|editor1-last=McCarney |editor1-first=Robert W}}</ref> [[Aparatele de ionizare a aerului]] nu prezintă dovezi conform cărora ar ameliora simptomele de astm bronșic sau funcția pulmonară; acest fapt se aplică atât în cazul generatoarelor de ioni pozitivi cât și negativi.<ref>{{cite journal|last=Blackhall|first=K|coauthors=Appleton, S; Cates, CJ|title=Ionisers for chronic asthma.|journal=Cochrane database of systematic reviews (Online)|date=2012 Sep 12|volume=9|pages=CD002986|pmid=22972060}}</ref>

„Terapiile manuale”, inclusiv [[osteopatie|osteopatia]], [[chiropractica]], [[fizioterapie|fizioterapia]] și [[terapie respiratorie|terapia respiratorie]] nu prezintă dovezi suficiente privind eficacitatea în cazul astmului.<ref name=hondras>{{cite journal |author=Hondras MA, Linde K, Jones AP |title=Manual therapy for asthma |journal=Cochrane Database Syst Rev |issue=2 |pages=CD001002 |year=2005|pmid=15846609 |doi=10.1002/14651858.CD001002.pub2 |editor1-last=Hondras|editor1-first=Maria A}}</ref> [[Tehnica de respirație Buteyko]] pentru controlul hiperventilației poate avea drept consecință reducerea cantității de medicamente, însă nu are niciun efect asupra funcției pulmonare.<ref name=BGMA08/> Prin urmare, un grup de specialiști a concluzionat că nu există dovezi suficiente în privința eficacității acesteia.<ref name="NHLBI07p240">{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=240}}</ref>

== Prognostic ==
[[Fișier:Asthma world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|alt=Harta lumii cu Europa colorată cu galben, America de Nord şi de Sud cu portocaliu şi Africa de Sud cu roşu închis | [[Ani de viaţă ajustaţi pentru dizabilitate|Ani de viață ajustați pentru dizabilitate]] în cazul astmului la 100.000&nbsp;de locuitori în anul 2004.<ref>{{cite web|url=http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/estimates_country/en/index.html|title=WHO Disease and injury country estimates |year=2009 |work=World Health Organization|accessdate=11 noiembrie 2009|archiveurl=http://web.archive.org/web/20091111101009/http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/estimates_country/en/index.html|archivedate= 11 November 2009 <!--DASHBot-->| deadurl= no}}</ref>
{{Multicol}}
{{legend|#b3b3b3|no data}}
{{legend|#ffff65|<100}}
{{legend|#fff200|100–150}}
{{legend|#ffdc00|150–200}}
{{legend|#ffc600|200–250}}
{{legend|#ffb000|250–300}}
{{legend|#ff9a00|300–350}}
{{Multicol-break}}
{{legend|#ff8400|350–400}}
{{legend|#ff6e00|400–450}}
{{legend|#ff5800|450–500}}
{{legend|#ff4200|500–550}}
{{legend|#ff2c00|550–600}}
{{legend|#cb0000|>600}}
{{Multicol-end}} ]]
În general, prognosticul în cazul astmului este bun, îndeosebi în cazul copiilor cu formă ușoară.<ref>{{cite book |editor1-first=Allan B. |editor1-last=Wolfson |editor2-first=Ann|editor2-last=Harwood-Nuss |title=Harwood-Nuss' Clinical Practice of Emergency Medicine|chapterurl=http://books.google.com/books?id=Idb0Z658lFQC&pg=PT465 |date=September 2009|publisher=Lippincott Williams & Wilkins |isbn=978-0-7817-8943-1 |pages=432–|first1=Michelle J. |last1=Sergel |first2=Rita K. |last2=Cydulka |chapter=Ch. 75: Asthma|edition=5th}}</ref> Mortalitatea a scăzut în ultimele decenii, datorită depistării și tratării mai eficiente.<ref name=NHLBI07p1>{{harvnb|NHLBI Guideline|2007|p=1}}</ref> La nivel global, boala provoacă dizabilitatea moderată până la severă în cazul a 19,4&nbsp;milioane de persoane începând din anul 2004 (dintre care 16&nbsp;milioane se află în țări cu venituri mici și medii).<ref>{{cite book|last=Organization|first=World Health|title=The global burden of disease : 2004 update.|year=2008|publisher=World Health Organization|location=Geneva, Switzerland|isbn=978-92-4-156371-0|page=35|edition=[Online-Ausg.]}}</ref> Jumătate dintre cazurile de astm diagnosticate în copilărie sunt vindecate complet după zece ani.<ref name=El2010/> Se urmărește remodelarea căilor respiratorii, însă nu se știe dacă aceste modificări sunt benefice sau dăunătoare.<ref name=Maddox>{{cite journal |author=Maddox L, Schwartz DA |title=The pathophysiology of asthma |journal=Annu. Rev. Med. |volume=53|pages=477–98 |year=2002 |pmid=11818486 |doi=10.1146/annurev.med.53.082901.103921}}</ref> Tratamentul timpuriu cu corticosteroizi pare să prevină sau să amelioreze deficiențele funcției pulmonare.<ref name=beckett>{{cite journal |author=Beckett PA, Howarth PH|title=Pharmacotherapy and airway remodelling in asthma? |journal=Thorax |volume=58|issue=2 |pages=163–74 |year=2003 |pmid=12554904| doi = 10.1136/thorax.58.2.163|pmc=1746582}}</ref>

== Epidemiologie ==
[[Image:Prevalence of Clinical Asthma world map - GINA2004.svg|thumb|left|alt=Harta lumii cu Europa, America de Nord, Australia și o mare parte din America de Sud colorate cu roșu, mare parte din Asia colorată cu galben și mare parte din Africa colorată cu gri|Ratele de incidență a astmului bronșic în diferite țări începând cu anul 2004.
{{Multicol}}
{{legend|#e0e0e0|no data}}
{{legend|#ffff65|<1%}}
{{legend|#fff200|1-2%}}
{{legend|#ffdc00|2-3%}}
{{legend|#ffc600|3-4%}}
{{legend|#ffb000|4-5%}}
{{legend|#ff9a00|5-6%}}
{{Multicol-break}}
{{legend|#ff8400|6-7%}}
{{legend|#ff6e00|7-8%}}
{{legend|#ff5800|8-10%}}
{{legend|#ff4200|10-12.5%}}
{{legend|#ff2c00|12.5–15%}}
{{legend|#cb0000|>15%}}
{{Multicol-end}}]]
În anul 2011, la nivel mondial existau 235–300 milioane de astmatici,<ref name=WHO2011>{{cite web|title=World Health Organization Fact Sheet Fact sheet No 307: Asthma|year=2011|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/|accessdate=Jan 17th,2013|archive-date=2011-06-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20110629035454/http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/|dead-url=unfit}}</ref><ref name=GINA_2011_page3/> boala provocând decesul a aproximativ 250.000 de persoane anual.<ref name=GINA2011p2/> Ratele de incidență variază de la o țară la alta, cu o preponderență între 1 și 18%.<ref name=GINA2011p2/> Boala este mai răspândită în [[țară dezvoltată|țările dezvoltate]] decât în [[țările în curs de dezvoltare]].<ref name=GINA2011p2/> Astfel, incidența este mai redusă în Asia, Europa de Est și Africa.<ref name=M38/> În țările dezvoltate, boala este mai frecventă în rândul persoanele dezavantajate economic, în contrast cu țările în curs de dezvoltare, în care persoanele afectate provin din medii mai bogate.<ref name=GINA2011p2/> Nu se cunoaște cu exactitate motivul acestei diferențe.<ref name=GINA2011p2/> Peste 80% din mortalitate se produce în țările cu venituri medii și mici.<ref>{{cite web|author=World Health Organization|authorlink=World Health Organization|title=WHO: Asthma|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/|accessdate=2007-12-29|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071215181927/http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/|archivedate=2007-12-15|deadurl=no}}</ref>

Deși astmul are o incidență de două ori mai mare în cazul băieților,<ref name=GINA2011p2/> formele grave se produc în măsură egală în rândul fetelor și al băieților.<ref name=Bush2009>{{cite journal|author=Bush A, Menzies-Gow A|title=Phenotypic differences between pediatric and adult asthma |journal=Proc Am Thorac Soc |volume=6|issue=8 |pages=712–9 |year=2009 |month=December |pmid=20008882|doi=10.1513/pats.200906-046DP }}</ref> În contrast, în cazul adulților, boala este de două ori mai frecventă în rândul femeilor<ref name=GINA2011p2/> și are o incidență mai ridicată în rândul persoanelor tinere.<ref name=M38/>

Ratele globale de astm bronșic au crescut semnificativ între 1960 și 2008,<ref>{{cite journal |author=Grant EN, Wagner R, Weiss KB |title=Observations on emerging patterns of asthma in our society |journal=[[J Allergy Clin Immunol]] |year=1999 |month=August|volume=104 |pages=S1–S9 |pmid=10452783 |doi=10.1016/S0091-6749(99)70268-X |issue=2 Pt 2}}</ref><ref>{{cite journal |author=Anandan C, Nurmatov U, van Schayck OC, Sheikh A|title=Is the prevalence of asthma declining? Systematic review of epidemiological studies|journal=Allergy |volume=65 |issue=2 |pages=152–67 |year=2010 |month=February|pmid=19912154 |doi=10.1111/j.1398-9995.2009.02244.x }}</ref> boala fiind recunoscută ca problemă majoră de sănătate publică începând din anii 1970.<ref name=M38>{{cite book|first=John F. Murray|title=Murray and Nadel's textbook of respiratory medicine.|year=2010|publisher=Saunders/Elsevier|location=Philadelphia, PA|isbn=1-4160-4710-7|pages=Chapter 38|edition=5th ed.}}</ref> Ratele astmului s-au menținut la un nivel constant în țările dezvoltate de la mijlocul anilor 1990, înregistrându-se o creștere recentă îndeosebi în țările în curs de dezvoltare.<ref>{{cite journal|last=Bousquet|first=J|coauthors=Bousquet, PJ; Godard, P; Daures, JP|title=The public health implications of asthma.|journal=Bulletin of the World Health Organization|date=2005 Jul|volume=83|issue=7|pages=548–54|pmid=16175830}}</ref> Aproximativ 7% din populația Statelor Unite<ref name=Fanta2009/> și 5% din populația Marii Britanii suferă de astm bronșic.<ref name=Anderson2007>{{cite journal | last=Anderson | first=HR | coauthors=Gupta R, Strachan DP, Limb ES | title=50 years of asthma: UK trends from 1955 to 2004 |journal=Thorax | volume=62 | issue=1 | pages=85–90 |month=January |year=2007 |pmid=17189533 | doi=10.1136/thx.2006.066407 | pmc=2111282 }}</ref> Rata de incidență în Canada, Australia și Noua Zeelandă este de 14–15%.<ref>{{cite book|last=Masoli|first=Matthew|title=Global Burden of Asthma|year=2004|page=9|url=http://www.ginasthma.org/pdf/GINABurdenReport.pdf|access-date=2013-07-08|archive-date=2013-05-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20130502065938/http://www.ginasthma.org/pdf/GINABurdenReport.pdf|dead-url=yes}}</ref>

== Istorie ==
Astmul a fost recunoscut în [[Egiptul antic]] și se trata prin ingerarea unui amestec [[aromatic]] cunoscut sub denumirea de [[kyphi]].<ref name="Manniche1999">{{cite book | author = Manniche L |title = Sacred luxuries: fragrance, aromatherapy, and cosmetics in ancient Egypt | pages =[http://books.google.com/books?id=ZCgVdm7UKhIC&pg=PA49 49] | year = 1999 | publisher =[[Cornell University Press]] | isbn=978-0-8014-3720-5 }}</ref> Boala a fost catalogată în mod oficial drept problemă respiratorie specifică de către [[Hipocrat]] în jurul anului 450 î.Hr., echivalentul grecesc al cuvântului „respirație dificilă” formând baza denumirii moderne.<ref name=M38/> În anul 200 î.Hr. se considera că se datorează cel puțin parțial emoțiilor.<ref name=Andrew2010/>

În 1873 una din primele lucrări de specialitate din medicina modernă a încercat să explice [[fiziopatologia]] afecțiunii, iar în 1872 s-a ajuns la concluzia că astmul poate fi vindecat prin frecarea toracelui cu un [[unguent A.B.C.|unguent pe bază de cloroform]].<ref name="pmid20747287">{{cite journal | author = Thorowgood JC | title = On bronchial asthma| journal =[[British Medical Journal]] | volume = 2 | issue = 673 | pages = 600 | year = 1873 | month = November | pmid = 20747287| pmc = 2294647 |doi = 10.1136/bmj.2.673.600}}</ref><ref name="pmid20746575">{{cite journal | author = Gaskoin G | title = On the treatment of asthma | journal = [[British Medical Journal]] | volume = 1 | issue = 587 |pages = 339 | year = 1872 |month = March | pmid = 20746575 | pmc = 2297349 | doi = 10.1136/bmj.1.587.339 }}</ref> [[Tratament farmaceutic|Tratamentul medical]] în anul 1880 prevedea administrarea de doze [[Terapie intravenoasă|intravenoase]] de [[pilocarpină]].<ref name="pmid20749537">{{cite journal | author = Berkart JB | title = The treatment of asthma| journal = [[British Medical Journal]] | volume = 1 | issue = 1016 | pages = 917–8 | year = 1880 | month = June| pmid = 20749537 | pmc = 2240555 | doi = 10.1136/bmj.1.1016.917}}<br />{{cite journal | author = Berkart JB | title = The treatment of asthma | journal =[[British Medical Journal]] | volume = 1 | issue = 1017 | pages = 960–2 | year = 1880 |month = June | pmid = 20749546 | pmc = 2240530 | doi = 10.1136/bmj.1.1017.960 }}</ref> În 1886, F.H. Bosworth a presupus existența unei legături între astm și [[rinita alergică]].<ref name="pmid21407325">{{cite journal | author = Bosworth FH| title = Hay fever, asthma, and allied affections | journal = Transactions of the Annual Meeting of the American Climatological Association | volume = 2 | pages = 151–70 | year = 1886 | pmid = 21407325 |pmc = 2526599}}</ref> [[Epinefrina]] a fost pentru prima oară utilizată în tratarea astmului în 1905.<ref name="pmid18733372">{{cite journal |author = Doig RL | title = Epinephrin; especially in asthma | journal = California State Journal of Medicine | volume = 3 | issue = 2 | pages = 54–5 | year = 1905 | month = February | pmid = 18733372 | pmc = 1650334}}</ref> Administrarea de corticosteroizi pe cale orală a început în anii 1950, în timp ce tratamentele cu corticosteroizi prin inhalare și beta-agoniști selectivi cu durată scurtă de acțiune a început în anii 1960.<ref>{{cite journal|last=von Mutius|first=E|coauthors=Drazen, JM|title=A patient with asthma seeks medical advice in 1828, 1928, and 2012.|journal=New England Journal of Medicine|date=2012 Mar 1|volume=366|issue=9|pages=827–34|pmid=22375974}}</ref><ref>{{cite journal|author=Crompton G |title=A brief history of inhaled asthma therapy over the last fifty years |journal=Primary care respiratory journal : journal of the General Practice Airways Group|date=2006 Dec|volume=15|issue=6|pages=326–31|pmid=17092772}}</ref>

În perioada 1930–1950 astmul era cunoscut ca una din cele șapte [[boli psihosomatice]] „sfinte”. Se considera că este cauzat de o tulburare psihologică, tratamentul recomandat fiind adesea [[psihanaliza]] sau o altă [[metodă psihoterapeutică]].<ref name="pmid16185365"/> Deoarece psihanaliștii interpretau respirația astmatică șuierătoare ca un plânset refulat al copilului după mama sa, tratarea depresiei era considerată deosebit de importantă în cazul astmaticilor.<ref name="pmid16185365">{{cite journal |author=Opolski M, Wilson I |title=Asthma and depression: a pragmatic review of the literature and recommendations for future research |journal=Clin Pract Epidemol Ment Health |volume=1 |page=18 |year=2005|month=September |pmid=16185365 |pmc=1253523 |doi=10.1186/1745-0179-1-18 }}</ref>

== Note ==
<references />

;Referințe
{{Refbegin}}
* {{cite web |author=National Asthma Education and Prevention Program (NAEPP) |url=http://www.nhlbi.nih.gov/guidelines/asthma/asthgdln.pdf | title=Expert Panel Report 3: Guidelines for the Diagnosis and Management of Asthma | format=PDF | work=[[National Heart Lung and Blood Institute]] | year=2007 |ref={{harvid|NHLBI Guideline|2007}}}}
* {{cite web| url=http://www.sign.ac.uk/pdf/sign101.pdf| format=PDF| title=British Guideline on the Management of Asthma| work=[[British Thoracic Society]]| year=2008 (revised 2012)| ref={{harvid|British Guideline|2009}}| accessdate=2013-07-08| archive-date=2008-08-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20080819203455/http://www.sign.ac.uk/pdf/sign101.pdf| dead-url=yes}}
* {{cite web |url=http://www.ginasthma.org/uploads/users/files/GINA_Report2011_May4.pdf |format=PDF |title=Global Strategy for Asthma Management and Prevention |publisher=Global Initiative for Asthma |year=2011 |ref={{harvid|GINA|2011}} |accessdate=2013-07-08 |archive-date=2012-11-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121120205023/http://www.ginasthma.org/uploads/users/files/GINA_Report2011_May4.pdf |dead-url=yes }}
<!--{{icap|Asthma attack-airway (bronchiole) constriction-animated.gif|200px|right|thumb|Astm atac}} -->

<!--'''Astmul bronșic''' este o [[boală cronică]] care se manifestă prin crize repetitive de obstrucție reversibilă a bronhiilor datorată unei hiperreactivități a mucoasei bronhice. Crizele pot fi declanșate de diverși alergeni respiratori (polen, acarieni, mucegaiuri), fum de țigară, deodorante, substanțe volatile, etc., efort fizic, infecții ale tractului respirator, medicamente (ex. aspirina, alte AINS). Astmaticii folosesc in timpul exacerbărilor mici spray-uri care conțin substanțe bronhodilatatoare.

Astmul este o boala inflamatorie cronica a bronhiilor, în care multe celule si mediatori joacă un rol. Inflamația cronică este asociată cu hiperreactivitate bronșică, care conduce la episoade repetate de wheezing, dispnee, senzație de constricție toracică și tuse, în special noaptea și dimineața.

Aceste episoade sunt de obicei asociate cu obstrucție difuză, dar variabilă a fluxului de aer prin bronhii, care este deseori reversibilă spontan sau după tratament.

==Epidemiologie==
La nivel mondial există aproximativ 300 de milioane de cazuri de astm clinic manifestat.
În România procentul cazurilor de astm clinic manifestat raportat la populația țării este de 1,5%. De asemenea, în România se înregistrează 14,7 decese la 100.000 de astmatici.
La nivel mondial s-a constatat o medie anuală de 250.000 de decese din cauza astmului.

Astmul are un impact similar cu diabetul zaharat, ciroza hepatică și schizofrenia, motiv pentru care este considerat o problemă globală de sănătate publică, ce afectează toate grupele de vârstă și toate categoriile sociale.

==Impactul astmului asupra pacientului==

Conform unui studiu realizat în Marea Britanie, astmul creează numeroase neplăceri pacienților. Printre acestea se numără:
# limitarea activităților sportive
# interzicerea activităților sportive
# disconfort în viața socială
# frustrare în viața cotidiană
# limitarea vieții sexuale
# majoritatea pacienților bolnavi de astm sunt dependenți de inhalator
# din cauza episoadelor de wheezing, somnul și odihna pacienților bolnavi de astm sunt afectate
# în cazul copiilor astmul poate determina crize de panică

==Factori de risc în astm==

Exista numeroși factori de risc în astm. Dintre aceștia se identifică factori de risc ce determină apariția astmului, factori de risc ce cauzează agravarea astmului si factori de risc ce determină atât apariția, cât și agravarea astmului.

;Factori de risc pentru apariția astmului
# Factori ce tin de mediul extern (fumatul in timpul sarcinii, lipsa alimentației la sân a bebelușului, aeroalergene, sensibilizanți din mediul ocupațional)
# Factori ce țin de gazdă (factori genetici, obezitatea, genul)

;Factori de risc pentru agravarea astmului
# alergeni din aer și din alimentație
# sensibilizanți din mediul ocupațional
# infecții virale
# aer poluat
# tratamente medicamentoase
# stres emotional
# factori precum menstruație, sinuzita, sarcina, reflux gastroesofagian.
-->

== Legături externe ==
* {{Commonscat-inline||Asthma}}
{{Securitate și sănătate în munca|stare=pliată}}
{{Control de autoritate}}
{{articol bun}}
[[Categorie:Boli ale sistemului respirator]]
[[Categorie:Boli alergice]]