Asociația Națională a Surzilor din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Asociația Națională a Surzilor din România
Ansr.sigla.jpg
Înființare9 noiembrie 1919
Tiporganizație non-guvernamentală
SediuBucurești,
Strada Italiana nr. 3, Sector 2
LocațieRomânia
Limbi oficialeromână și limbajul mimico-gestual
PreședinteGrecu Mihail
Organ principalConsiliul Director Național
Adunarea Generală
AfilieriUniunea Europeană a Surzilor, Federația Mondială a Surzilor, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania
Buget3.050.000 lei (2019)
Websitewww.ansr.org.ro facebook = https://www.facebook.com/ansrcn/

Asociația Națională a Surzilor din România (A.N.S.R.) este o organizație nonguvernamentală, independentă, non-profit, necondiționată politic și religios, cu personalitate juridică, care apară și promovează drepturile persoanelor cu deficiență de auz (surzi, surdo-muți, hipoacuzici) pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor.

Primește sprijin în susținerea activităților specifice din partea autorităților centrale și locale, precum și de la persoane fizice și juridice.

În decembrie 2018, în România existau 23.564 de persoane surde (21.733 adulți și 1.831 copii). A.N.S.R. îi cuprinde în evidența ei pe majoritatea acestora ca membri[1].

Istoria[modificare | modificare sursă]

Prima grupă a persoanelor cu handicap auditiv din România fost înființată pe 9 noiembrie 1919 sub patronajul Reginei Maria prin asocierea voluntară a unui grup de surzi și s-a numit „Asociația Amicală a Surdo-Muților din România”. Primul Președinte a fost Alexandru Clarnet, iar din comitetul de conducere a făcut parte și prințul Henry Ghica, fiul surd al domnitorului Constantin Ghica. Actul de constituire a fost autentificat la Tribunalul Ilfov, având numărul 328 din 5 ianuarie 1920.

Până în anul 1953, când s-a reconstituit „Asociația Surdo-Muților din Republica Populară Română” pe baza fondurilor alocate de catre stat, asociațiile amicale ale surdo-muților funcționau pe criterii mai mult filantropice, surzii se întalneau la cluburi conduse de comitete liber alese, își acordau reciproc ajutoare materiale, se sprijineau în găsirea unui loc de muncă și desfășurau diverse activități culturale, sociale și sportive.

După această dată, asociația s-a reorganizat, a primit buget de la stat și a putut angaja personal salariat, diversificându-și activitatea. În prezent, asociația are un număr considerabil de membri în cele 34 filiale și 5 sucursale ale sale precum și joacă un rol important în sociatea românească prin apărarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.[2]

Activități[modificare | modificare sursă]

Activitățile asociației constau în:

  • asistarea metodologică, coordonarea și susținerea activităților cluburilor membre subordonate de pe întreg teritoriul țării;
  • susținerea fondării de noi grupe și promovarea cooperării între cluburi;
  • luarea de inițiative și aprobarea unor propuneri cu scopul de a îmbunătăți statutul surzilor și distribuirea de materiale privind problematica statutului;
  • promovarea activităților cultural-educative ale surzilor și promovarea accesului acestora la serviciile publice ale comunității;
  • organizarea de cursuri, seminarii și activități de formare în diferite domenii de interes pentru surzi și auzitori;
  • asigurarea de servicii pentru persoane cu nevoi speciale (copii, tineri, bătrâni și adulți) care nu cunosc limbajul mimico-gestual;
  • promovarea integrării sociale a surzilor și informarea concretă și corectă a societății civile asupra nevoilor specifice persoanelor cu handicap auditiv;
  • cooperarea pe plan național și internațional cu organizații ale surzilor, hipoacuzicilor și altor grupuri de persoane cu handicap, precum și cu autoritățile naționale și internaționale.

Activitățile asociației privesc, de asemenea, și persoanele surde cu handicapuri multiple.[3]

Structura organizatorică[modificare | modificare sursă]

A.N.S.R. București

A.N.S.R. este organizată și funcționează pe principiul teritorial administrativ, având 37 filiale județene și 3 sucursale.[4]

Filiale[modificare | modificare sursă]

  • Alba
  • Arad
  • Bacău
  • Brașov (cu județele Brașov și Covasna)
  • Brăila
  • Bistrita Năsăud
  • Botoșani
  • București (cu județele Ilfov și Giurgiu)
  • Buzău
  • Constanța
  • Cluj
  • Craiova
  • Deva
  • Drobeta-Turnu Severin
  • Focșani
  • Galați
  • Harghita
  • Iași
  • Ialomița
  • Maramureș
  • Neamț
  • Oradea
  • Ploiești
  • Pitești
  • Râmnicu Vâlcea
  • Reșița
  • Satu Mare
  • Sibiu
  • Slatina
  • Suceava
  • Tineret
  • Timișoara
  • Târgu Mureș
  • Târgu Jiu
  • Târgoviște
  • Tulcea
  • Zalău

Sucursale[modificare | modificare sursă]

  • Baia Mare
  • Odorhei
  • Sighișoara[5]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]