Arto Paasilinna
| Arto Paasilinna | |
 Octombrie 2007 (65 de ani), Târgul de carte Helsinki . | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Arto Tapio Paasilinna  |
| Născut | 20 aprilie 1942 Kittilä, Laponia Finlanda |
| Decedat | (76 de ani)[2][3][4][5] Esbo, Finlanda[5] |
| Cauza decesului | boală cerebro-vasculară[*] |
| Frați și surori | Erno Paasilinna[*] Reino Paasilinna Mauri Paasilinna[*] |
| Cetățenie |  Finlanda[6] |
| Ocupație | Scriitor, poet, jurnalist |
| Limbi vorbite | limba finlandeză[7][8][9] |
| Activitatea literară | |
| Activ ca scriitor | din 1964 - non-ficțiune din 1972 - ficțiune |
| Limbi | limba finlandeză |
| Specie literară | poezie |
| Operă de debut | Operaatio Finlandia "Operațiunea Finlandia" |
| Opere semnificative | Jäniksen vuosi - Anul iepurelui |
| Note | |
| Premii | Suomen Leijonan Pro Finlandia -mitali[*] Parhaan käsikirjoituksen Jussi[*] Premio letterario Giuseppe Acerbi[*] Pro Tapiola -palkinto[*][1] Prix Air Inter[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Arto Tapio Paasilinna (n. , Kittilä, Laponia, Finlanda – d. , Esbo, Finlanda) a fost un scriitor și jurnalist finlandez. Scriitorul provine dintr-o familie cu 7 copii, printre care se numără scriitorul și jurnalistul Erno Paasilinna, scriitorul și omul politic Reino Paasilinna, scriitorul Mauri Paasilinna, pictorița Sirpa Paasilinna-Schlagenwarth. Arto Paasilinna s-a născut în 1942 la Kittilä, în Laponia finlandeză, unde familia sa se refugiase în plin război. Exodul, peregrinările, fuga permanentă dintr-un loc în altul aveau să-i marcheze existența. Mai târziu, personajele sale vor avea parte de existențe similare. De la vârsta de treisprezece ani a practicat diverse meserii dure, ca aceea de tăietor de lemne sau muncitor agricol. La douăzeci de ani a decis să studieze jurnalismul la Școala Superioară de Educație Populară din Laponia. În paralel cu activitatea de ziarist, e atras de cariera de scriitor. După romane de început ca Operaatio Finlandia (Operațiunea Finlandia, 1972) și Paratiisisaaren vangit (Prizonierii insulei paradiziace, 1974), a scris Anul iepurelui (Jäniksen vuosi, 1975), lucrare cu accente autobiografice. Cartea s-a bucurat de un răsunător succes; a câștigat diverse premii (Air Inter - Franța; Acerbi - Italia), a fost inclusă în UNESCO Collection of Representative Works (Colecția UNESCO de Lucrări Reprezentative), tradusă în 18 limbi și ecranizată de două ori (în 1977 de Risto Jarva și în 2006 de Marc Rivière, cu Christopher Lambert în rolul principal), astfel că din acel an Paasilinna a devenit scriitor independent. Până în 2009 autorul a publicat 12 cărți de non-ficțiune și 35 de romane, scriind aproape un roman pe an - eveniment așteptat cu interes în fiecare toamnă. Printre titlurile cele mai cunoscute se numără : Onnellinen mies (Un om fericit, 1976), Ulvova mylläri (Morarul care urla la lună, 1981), Hirtettyjen kettujen metsä (Pădurea vulpilor spânzurate, 1983), Ukkosenjumalan poika (Fiul zeului furtunii, 1984), Hurmaava joukkoitsemurha (O fermecătoare sinucidere colectivă, 1990), Elämä lyhyt, Rytkönen pitkä (Viața trece, Rytkönen rămâne, 1991), Rovasti Huuskosen petomainen miespalvelija (Bestialul servitor al pastorului Huuskonen, 1995) etc.[10]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Operaatio Finlandia (1972)
- Paratiisisaaren vangit (1974)
- Jäniksen vuosi (1975) - Anul iepurelui, Ed. Humanitas Fiction, 2010, ISBN 978-973-689-380-3
- Onnellinen mies (1976)
- Isoisää etsimässä (1977)
- Sotahevonen (1979)
- Herranen aika (1980)
- Ulvova mylläri (1981) - Morarul care urla la lună, Ed. Polirom, 2004, ISBN 973-681-557-9
- Kultainen nousukas (1982)
- Hirtettyjen kettujen metsä (1983)
- Ukkosenjumalan poika (1984)
- Parasjalkainen laivanvarustaja (1985)
- Vapahtaja Surunen (1986)
- Koikkalainen kaukaa (1987)
- Suloinen myrkynkeittäjä (1988)
- Auta armias (1989)
- Hurmaava joukkoitsemurha (1990)
- Elämä lyhyt, Rytkönen pitkä (1991)
- Maailman paras kylä (1992)
- Aatami ja Eeva (1993)
- Volomari Volotisen ensimmäinen vaimo ynnä muuta vanhaa tavaraa (1994)
- Rovasti Huuskosen petomainen miespalvelija (1995)
- Lentävä kirvesmies (1996)
- Tuomiopäivän aurinko nousee (1997)
- Hirttämättömien lurjusten yrttitarha (1998)
- Hirnuva maailmanloppu (1999)
- Ihmiskunnan loppulaukka (2000)
- Kymmenen riivinrautaa (2001)
- Yhdeksän unelmaa (2002)
- Liikemies Liljeroosin ilmalaivat (2003)
- Tohelo suojelusenkeli (2004)
- Suomalainen kärsäkirja (2005)
- Kylmät hermot, kuuma veri (2006)
- Rietas rukousmylly (2007)
- Neitosten karkuretki (2008)
- Elävänä omissa hautajaisissa (2009)
Film
[modificare | modificare sursă]
Câteva dintre cărțile sale au fost ecranizate (unele chiar dublate în engleză): en [11]
- 1977: Jäniksen vuosi / Anul iepurelui
- 1982: Ulvova mylläri / Morarul care urla la lună
- 1986: Hirtettyjen kettujen metsä
- 1996: Elämä lyhyt, Rytkönen pitkä
- 2000: Hurmaava joukkoitsemurha
- 2002: Kymmenen riivinrautaa
- 2006: Le Lièvre de Vatanen
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Arto Paasilinna sai Pro Tapiola-palkinnon (în finlandeză), MTV Uutiset[*],
- ^ Arto Paasilinna, Babelio
- ^ Arto Paasilinna, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Arto Paasilinna, Autoritatea BnF
- ^ a b Markus Myllyoja (), Kirjailija Arto Paasilinna on kuollut (în finlandeză), YLE, accesat în
- ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Arto Paasilinna Editura Humanitas
- ^ Arto Paasilinna la IMDb
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- en fi Asociația Arto Paasilinna Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Arto Paasilinna Fantastic Fiction
- en Virtual Finland
| Acest articol biografic despre un finlandez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |